Janus Pannonius Múzeum Évkönyve 38 (1993) (Pécs, 1994)

Néprajztudomány - Bálint Zsolt: A moldvai magyar hangszeres népzenei dialektus. II. Stílusok

217 Muzica instrumentalä a grupurilor etnice maghiare din Moldova. Parte II: Stiluri Zsolt BÁLINT Ре baza datelor care au stat la îndemana autorului (Tab.l), se delimiteazä stílül muzicii populäre instrumentale maghiare din Moldova. Autorul deosebe§te 3 stiluri (Tab. 2) pe care le §i ilustreazä eu exemple melodice: 1. Stilul vechi (exemple melodice 1-21), considérât ca unitate foarte vechi, aflate acum în disparité. In interiorul stilului se disting mai multe genuri: muzicä de semnal, chemarea cilor primävara la pä§une, pästor în cäutarea cilor, uräri, jocuri cu mä§ti, expuneri debaladä acompaniatä cu muzicä, muzicä de dans. 2. Stilul пои (exemple melodice 22-30), considérât în ansamblu omogen, cu melodii instrumentale accentuât strofice. 3. Stilul de azi (exemple melodice 31-32), de origine mai recentä, alcätuit din melodii de muzicä popularä chicizatä maghiarä si romána. Cultura folcloricä instrumentalä nu este determinatä în primul rînd detradijia limbii materne, ci de curentele aflate î vogä, provenite din culturile cu nivel superior. Totusj, muzica instrumentalä popularä maghiarä a ciangäilor din Moldova pästreazä foarte multe melodii legate de vechea muzicä maghiarä, formata în peruoada medievalä când ungurii din Moldova au avut un roi important în viaja economicä §i culturalâ a Järii. In acele timpuri, pâtura mai bogatä a täranilor sau micilor nobili era alcätuitä din unguri sau alte nationalitäü asimilate de localnicii catolici unguri. Na§terea muzicii instrumentale moderne (muzica de dans) în Moldova este legatä de aceastä päturä înstaritä înstarita a ungurilor. In urma marilor schimbäri politice din evul mediu, pe aceastä päturä se cläde§e о puternicä päturä balcano-vestasiaticä, care conserva der §i influenteazä puternic ciangäilor. Prin disparitia melodiilor vechi, muzica ciangäilor se omogenizeazä cu cea a romänilor.