Bánkiné Molnár Erzsébet: Nemesi közbirtokosságok a Kővár-vidéken. Vallomásos összeírás 1803-ból - Monumenta Muzeologica 1. (Kecskemét, 2007)

Conscriptia cuprinde 1118 persoane ai nobilimii composesorale, însa aceastä micä nobilime nu poate fi consideratä unitarä, din moment ce majoritatea covârçitoare a acestor proprietari efectua ea însuçi cultivarea pàmântului, multi fiind obligati a presta munci de jeler, doi träind chiar pe pâmant iobägesc. De multe ori nici cei care efectuau conscriptia nu erau convinsi de titlul de nobil ai celor ascultati. Märturiile cuprind de fiecare data ci problème neclare. Obtinerea titlului de nobil era de multe ori uitatä, comunitatea säteascä însa întotdeauna îçi amintea de datele referitoare la dobândirea terenului. Chiar §i dupa mai multe generatii se çtia care dintre familii detinea în sat antiqua sessio §i cum s-a scindât ea de-a lungul timpului. In capitolul denumit Relatia dintre spatiu §i societatei, reflectatä în mârturii ne oferä о sintetizare a informatiilor referitoare la ordinea terenurilor extra- §i intravilane din celé 18 sate, structura societätii locale a proprietarilor. Structura nobilimii composesorale se imparte în extranei §i proprietari ai terenurilor neocupate. Din punct de vederé al sistemului de açezare exista doua grupuri mari: proprietari de antiqua sessio în teren intravilan structurât de sträzi, sau aglomeräri de locuinte §i proprietari nobili locuind în hotare. Din datele studiate putem trage concluzia cä bucâtile de pâmant antiqua sessio aie terenului intravilan s-au scindât în a§a fel, încât la un moment dat, doar о casä încapea pe ele. Din celé 18 açezari un numar de 45 composesori nu avea deloc teren intravilan. Cei mai multi dintre ei traiau la Berchezoaia, Dolheni, Sälnita §i Buteasa. Cel mai mie teren intravilan constituia 1/16 parte a bunului original, iar cel mai mare era de 10 cuble. Autoarea exemplificä eu ajutorul tabelelor pentru fiecare a§ezare în parte împartirea în functie de marimea terenului Folosirea hotarelor se fäcea peste tot dupä sistemul asolamentului bienal. Multe exemple ilustreazä cum rudele lucrau în comun pamântul, de ex. la Frâncenii de Piaträ si Satulung nici un nobil composesoral nu cultiva pamântul independent. De fapt nobilii împarteau pamântul composesoral eu iobagii ci eu stapânul acestora. Din päcate regulile împartirii nu reies din mârturii. E sigur însa, cà composesorii considerau pamântul composesoral bunul lor propriu, mai multi dintre ei ocupând terenul pentru locuit §i parcelele exterioare din aceste pàmânturi. Celé mai stridente sunt însa exemplele de ocupare abuzivä a padurilor si a pamânturilor pentru defrisäri. In timpul conscriptiei atât märimea terenului antiqua sessio, cât ci regulile pamânturilor arondate au devenit mai nesigure. Ajungerea la consens era îngreunata §i de migrarea continua. Amestecarea în spatiu a 253