Bánkiné Molnár Erzsébet: Nemesi közbirtokosságok a Kővár-vidéken. Vallomásos összeírás 1803-ból - Monumenta Muzeologica 1. (Kecskemét, 2007)

RESUMAT Volumul prezintä conscriptia din 1803, ре baza märturiilor, aflate în custodia Muzeului Kiskun din Kiskunfélegyháza (Ungaria). Izvorul datelor constituie el însuçi о sursä aparte, din moment ce trece în revistä bunurile si uzufructurile nobilimii composesorale, bunuri absente din conscriptia därilor pentru celé 18 asezäri ale districtului Chioarului. Districtul Chioarului era о regiune privilegiatä, care s-a transformat mult ín secolul 18. si asemänand tot mai mult eu un comitat, dar integrarea cäruia în sistemul comitatelor (judetelor) nu a avut loc decât în 1876. Din 1877 о parte din localitätile sale facea parte din componenta comitatului Sätmar, iar cealaltä parte din cea a comitatului Solnoc-Däbaca. Cele 18 asezäri cuprinse în conscriptie apartin azi de Romania. Publicarea acestor date, respectiv a studiului însotitor permite aprofundarea cunoçtintelor actuale despre aceastä regiune, indicând si posibile directii pentru cercetäri ulterioare atât în Romania, cât si în Ungaria. Volumul este impartit în douä parti mari. In prima parte sunt cuprinse capitolele prezentând regiunea si conscriptia, în a doua parte are loc publicarea datelor si a aparatului stiintirïc auxiliar, ex. lista expresiilor sträine, indexül denumirilor geografice. In studiul introductiv autoarea Bánkiné Molnár Erzsébet oferä о scurtä trecere în revistä a izvoarelor maghiare eu referire la districtul Chioarului, de la descrierea lui Bél Mátyás din 1725 panä ín zilele noastre, insistând asupra importantei lucrärilor publicate de Trócsányi Zsolt si Szentgyörgyi Mária, precum si a lucärilor lui Csetri Elek si Imreh István referitoare la zona Partiumului. Intrucât exista putinä bibliografie eu privire la zona Chioar, informatiile noastre despre aceastä regiune nu sunt nici astäzi satisfäcätoare. Chioar era о cetate cavalereascä, construitä dupä invazia tätarilor, donatä de regele Leopold, lui Báthory Gábor, domnitorul Transilvaniei. în jurul cetätii, pe valea Somesului si a Läpusului s-a format о comunitate importantä a färänimii libère si a micii nobilimi, care în urma serviciilor militare pentru locuitorii cetätii au obtinut diferite privilegii si drepturi. Din 1615 cetatea si împrejurimile sale era declaratä de cätre diéta ardeleanä dominiu fiscal cu drepturi proprii. In acelasi an s-a décrétât prin lege, cä domnitorul nu are voie sä doneze dominiul prin jure perpetuo, ci numai prin inscriptio (acesta însemnând cä donatara domeniului nu avea 251