Állami Gimnázium, Kolozsvár, 1941
34 Englezii îl consideră suspect de spionaj şi îl arestează. Trec trej luni până îşi lămureşte situaţia, şi guvernul anglo-indian ii „permite" să lucreaze, ba chiar îi plăteşte o leafă minimă. Urmează un an şi jumătate fără rezultat — după cum spune Körösi Csorna timpul risipit de geaba. Lama tărăgăneşte lucrul, în- zadar îl îndeamnă la muncă Körösi Csorna, poate lama îl împiedeca intenţionat la ordinul superiorilor, cărora prietenia engleză a putut să fie suspectă, poate Körösi Csorna el însuşi se aprofundează prea mult în cercetarea doctrinelor budhiste, destul că savantul mărturiseşte el însuşi şi că a risipit timpul şi banii, cari i-au fost incredintaţi de Englezi. In anul 1826 află, că Englezii nici nu mai au nevoie de sforţările sale deorece intre timp au editat dicţionarul şi gramatica unui misionar. Körösi Csorna rămâne cu totul fără bani până ce nu iese la iveală, că dicţionarul şi gramatica editate nu sunt lucrări de valoare ştiinţifică serioasă şi face de râs ştiinţa Englezilor. Atunci Körösi Csorna primeşte din nou însărcinare. Lucrează trei ani în mănăstirea lamelor din Kanam, până ce isprăveşte marea sa operă! prima gramatică şi dicţionar tibetan întocmite în mod ştiinţific şi prima recensiune sistematică a budhis- mului din nord. începând cu anul 1831 este la Calcuta, unde în mijlocul oraşului mare trăeşte tot aşa de modest ca şi in mănăstirile tibetane. Dupăce şi-a tipărit opera Societatea Ştiinţelor Asiatică il roagă pe el, ca să-i aranjeze biblioteca, fiindcă numai dânsul a inţeles cărţile care se aflau pe acolo. In momentul acesta Körösi Csorna Sándor posedă 17 limbi. In acest timp se răspândeşte faima şi vestea activităţii sale rodnice la Ungaria şi în deosebi în Erdély, şi se face o colectă pentru el. Savantul mulţumeşte banii de acasă şi îi trimite înapoi pentru scopuri altruiste. La ce-i pot folosi banii? Pe el îl interesează numai ştiinţa. Nu primeşte nici leafa oferită pentru aranjarea biblo- tecii, fiindcă nu admitea, să fie plătit pentru o muncă, făcută din dragul ştiinţei. In 1835 studiază limba sanscrită şi ar vrea să meargă la Tibetul- Mare, la Lassa, în capitala Dalai Lamei, — unde nici-un străin n'a putut păşi încă, — pentru ca cercetând biblioteca Dalai Lamei să caute după date referitoare lă originea Maghiarilor. In 1842 îmbracă iar haine asiabce şi porneşte pe drumul Tibetului. D'uriul său trece prin jungle mlăştinoase şi frigurile palustre doboară pe bărba'.ul de 58 de ani, care ar fi vrut să mai cerceteze încă zece ani înainte de a se întoarce aca^ă. Ajunge îi că ia Dardzsiling, staţiunea de frontieră engleză şi in ultimele sale zile