Katolikus Főgimnázium, Kolozsvár, 1935
6 La 19 Ianuarie a avut ]oc sfinţirea drapelului stolului de străjeri ai liceului. Cercetaşii liceului la 9 Februarie au aranjat o serbare de carneval. 9. Asociaţiile tinerimii. — Reuniunea Maria. (Congregaţiu- nea Maria). Reuniunea are ca scop aprofundarea cunoştinţelor religioase creştine şi desvoltarea caracterului moral. In şedinţele ţinute din două în două săptămâni după rugăciune urmează expunerea conducătorului preot cu subiect luat din actualitate sau din viaţa bisericească, în vederea de a realiza o concepţie clară, creştină şi o ideologie superioară. Pentru realizarea acestor scopuri Reuniunea aranjează cu membrii săi conferinţe, discursuri şi discuţii. S’au discutat şi probleme propuse de elevi. Odată pe săptămână membrii reu- niunei s’au adunat în timpul recreaţiei pentru o scurtă întrevedere. Conducătorul Reuniunii Mariane a fost profesorul de religie Dl. Dr. Dávid Ladislau, iar prefectul ales dintre elevi era Galov Francisc din cl. VIII, Reuniunea a avut 70 de membri ordinari şi 21 de începători din clasele inferioare. Straja Ţârii In anul şcolar 1935—36 s’au organizat în zece judeţe ale Ţării organizaţiile străjereşti. Judeţul Cluj, aparţinând la acestea, munca străjerească a fost începută şi la şcoala noastră chiar cu începerea anului şcolar. Direcţiunea liceului a încredinţat cu conducerea unităţii străjereşti pe Dl. prof. Iosif Roos, care a luat parte în timpul vacanţei la cursul de îndrumare şi astfel a corespuns la această funcţiune. In primele săptămâni a fost organizat stolul. Conform di- spoziţiunilor s'au incadrat toţi elevii, cari nu au fost cercetaşi sau premilitari. Astfel efectivul acestei unităţi era 189. Imediat după înfiinţarea stolului şi-a început activitatea. Cu ajutorul profesorului de educaţie fizică a reuşit ca în Octomvrie să se înceapă programa zilnică de exerciţii de inviorare cu întregul tineret. Acestea au fost ţinute regulat conform programului până la sfârşitul anului şcolar. Instrucţia străjerească a fost făcută pe pâlcuri, fiecare dintre cele patru pâlcuri având câte un profesor conducător. Comandanţii pâlcurilor au fost dnii profesori: László Emeric (Pâlc I.), Denderle Iosif (Pâlc II.), Heinrich Vasile (Pâlc III.) şi Cservény Albin (Pâlc IV.) Fiecare comandant a lucrat cu conştiinciozitate şi a colaborat astfel la ajungerea rezultatului. Rezultatul muncii s’a manifestat când a avut loc după câteva luni după înfiinţare, la 19 Ianuarie 1936 sfinţirea solemnă a pavilionului naţional cu aprobarea tuturor autorităţilor. Această solemnitate, precum şi toate celelalte rezultate la care s'a ajuns, se pot mulţumi nu numai comandanţilor dar şi celorlalţi profesori cu deosebi celor de educaţie fizică şi de muzică, cari au dat tot concursul lor. Dela data acestei solemnităţi în fiecare Luni înaintea înce-
