Katolikus Főgimnázium, Kolozsvár, 1930

Istoricul liceului romano-catolic de băieţi

din Cluj.

Şcoala a fost întemeiată în anii] 1579 de Ştefan Báthory, principele Ardealului şi regele Poloniei. Actul fundaţional s'a dat la 12 Mai 1581 în oraşul Vilna (Polonia). La început şcoala a fost adăpostită într’o mahala a Clujului (la Mănă- ştur), unde iezuiţii au deschis-o într’o mănăstire zidită de Benedicţi. încă pe la anii 1100. De aici a fost mutată în centrul oraşului şi s’a instalat cam pe la 1700 la locul ei actual. In acelaş timp s’a zidit şi biserica ei frumoasă în stil baroc, precum şi un internat.

Epoca iezuiţilor. Şcoala a fost condusă la început, aproape un veac şi jumătate, de către călugării iezuiţi. Programa didactică era aceea obişnuită la şcolile iezuiţilor. Colegiul iezuit cuprindea şase clase. Materia principală afară de religie era limba latină. Afară de acestea au învăţat puţin din istorie, limba elină, aritmetică şi geometrie. Timp de mai multe decenii, aceasta a fost singura şcoală romano-catolică, unde au venit elevi din toate părţile Ardealului pentru a se instrui.

Epoca piariştilor. Conducerea şcoalei a fost încredinţată în 1776 călugărilor piarişti, pe lângă cari au predat şi profesori mireni. Regimul învăţământului în Ardeal s’a îndreptat după „Norma Regia“, redactată în 1781, dar pe lângă această programă, piariştii au introdus în educaţie caracterele lor proprii. Au reuşit ca să le introducă acestea cu atât mai uşor, cât programa lor niciodată ri’a fost strâns legată, ci s’a conformat cerinţelor vremurilor. Desvoltarea simţământului religios, educaţia fizică, cultivarea cântului şi a muzicei şi în general educaţia pentru muncă, au fost totdeauna caracteristicele acestei şcoli, cari calităţi au provocat recunoştinţa autorităţilor şi a societăţii întregi.

Institutul a avut mai mulţi profesori renumiţi. Aşa: Părintele Milanesi prof. de medicină, Ştefan Szántó-Arator,