A Fővárosi Szabó Ervin Könyvtár első világháborús plakátgyűjteménye - 1915
1915-05-23 / 19200
Catra poporele mele! Rebele Italiei ni-a declarat războiu. Regatul Italian a comis un astfel de sperjuriu fată de aliatele sale ce nu are păreche în istoria lumii. După o alianţă de mai bine de 30. ani, snb durata căreia Italia şi-a potut mări teritorul şi s’a potut ridica la un progres neînchipuit, ne-a părăsit in clipa primejdiei şi cu stindardul desfăşurat a trecut în tabăra vrăjmaşului. Noi n’am ameninţat pe Italia, nu i-am ştirbit auctoritatca, nu i-am atins onoarea şi interesele; ni-am împlinit întotdeauna cu credinţă obligamentele de aleaţi şi o ani împărtăşit în protecţiune când a pornit la războiu. Am făcut şi mai mult: cănd Italia şi-a întors ochi nesăţioşi spre frontierele noastre, în scopul manţinerei relaţiunilor de alianţă şi a păcei ne-am deţermurit la jertfe mari şi dureroase, cari au atins profund Inima Noastră părintească. Italia a crezut că va potea exploata minutul; aviditatea ei nu s’a potut satisface. Soartea deci trebuie să să împlinească. Armatele mele în lupta uriaşă de zece luni şi în pretinia fidelă de arme cu armatele sublimei noastre aliate, au stat locului glorios faţă de vrăjmaşul poternic dela Nord. Inimicul carele ne atacă pe furiş dinspre Sud, nu ni este adversar nou. Amintirea grandioasă a Novară-i, Mortară-i, Custozză-i şi Lissă-i,----tot atâtea glorii d in tinereţele mele, ---- precum şi spiritul lui Radetzky, al Archiducelui Albrecht şi al l ui Tcgetthof ce trăieşte în armata mea territorială şi maritimă, sunt garanţă că vom apăra cu suces şi spre Sud hotarăle Monarcliiei. Salut trupele mele probate în războiu, încinse cu triumf, mă încred în ele şi în conducătorii lor, am încredere în popoarele mele, cari pentru devotamentul lor fără păreclie primească mulţămita mea părintească. Atotpoternicul să binecuvinte drapelele noastre şi să ia în protecţiune cauza noastră dreaptă. Făcut în Yiena, în ziua de 23. Mai anul 1915. Franc isc Josif m. P. Conte Ştefan Tisza m. p. (Romńn.) — M. k!r. állami nyomda. Budapest, 1915. — 1892.