Szilágyi Mária - Németh Ferenc: Bánáti sorsok az első világháborúban. Fábián Ernő és Bayer Irén hagyatéka nyomán (Temesvár, 2017)
3. BANATUL LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Şocul general cauzat de atentatul de la Sarajevo, reflectat şi în articolele din presa contemporană, respectiv succesiunea rapidă a evenimentelor istorice a atras un interes şi o atenţie majore asupra presei. Acest lucru se reflecta în primul rând în „setea de informaţie” a cetăţenilor, adică dorinţa de afla orice informaţii relevante şi credibile referitoare la detaliile deciziilor fatidice ale marilor puteri. Această nevoie accentuată de informaţii a dus, în scurt timp - inevitabil, am putea spune -, la apariţia ediţiilor speciale ale ziarelor locale. O perioadă de timp, unele dintre aceste ziare apăreau chiar şi de două ori pe zi - în funcţie de nevoi şi de importanţa ştirilor primite. Izbucnirea Primului Război Mondial a avut schimbări radicale şi asupra presei bănăţene. Nu numai prin schimbarea stilului jurnalistic, ci totodată şi prin apariţia unei retorici noi (de război), care s-a pastrat până la sfârşitul războiului. Ziarele bănăţene au devenit - pe lângă presa centrală - sursele indispensabile ale ştirilor politice şi de război şi, în acelaşi timp, surse importante ale evenimentelor locale, datorită în primul rând deciziilor, reglementărilor şi comunicatelor locale. Niciodată înainte sau după război nu au aratat bănăţenii un interes atât de puternic pentru informaţii şi ştiri, ca în primele luni ale războiului. Unul dintre ziarele cele mai bune şi căutate, de cea mai largă circulaţie, era categoric cotidianul Torontăl din Becicherecu Mare, ziarul oficial al judeţului Torontâl de atunci. Pe lângă buletinele de ştiri externe, cotidianul a furnizat de asemenea şi ştiri locale/bănăţene foarte importante, legate de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Aceste articole şi scrieri ne oferă o imagine destul de cuprinzătoare în ceea ce priveşte viaţa din spatele frontului, la începutul şi pe parcursul războiului, inclusiv eforturile bănăţenilor de a asigura cetăţenilor o viaţă acceptabilă chiar şi în condiţii de război. Abia părea că se relaxează un pic atmosfera de război din regiune - la scurtă vreme de la izbucnirea Primului Război Mondial -, după terminarea Primului Război Balcanic prin semnarea Tratatului de la Londra la 30 mai 1913, pe 29 iunie Serbia şi Grecia împreună au invadat Bulgaria, astfel izbucnind cel de-al Doilea Război Balcanic. Acesta a luat sfârşit abia după semnarea Tratatului de la Bucureşti, la 10 august 1913.27 Una dintre clauzele tratatului obliga Bulgaria la renunţarea la majoritatea teritoriilor obţinute în războaiele balcanice, prin anexarea Dobrogei la România. în acelaşi timp s-a ajuns la un acord cu privire la recunoaşterea Albaniei ca ţară independentă.28 Aceste evenimente, urmărite cu atenţie de către bănăţeni prin intermediul presei, şi care au precedat izbucnirea Primului Război Mondial, nu prevesteau o îmbunătăţire a atmosferei de război. Mai mult, în regiune s-a instalat un stres psihologic de masă de lungă durată, bazat pe prezumţia izbucnirii unui nou 27 Bende Kálmán (ed.): Istoria cronologică a Ungariei 1848-1944. Volumul III, ediţia a doua, corectată. Editura Academică, Budapesta, 1983,825-826. 28 Idem. • DESTINE BĂNĂŢENE ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL • t 15 >
