Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)
A zsombolyai Csekonics-uradalom és annak öröksége - A zsombolyai uradalom idővonala
DOMENIUL DE LA JIMBOLIA | DAS LANDGUT VON HATZFELD | A ZSOMBOLYAI URADALOM Szilágyi Mária - Anica Draganió megfizetett munkát és családjának kenyeret. Nem akarjuk megszólni a más emberek jótékonyságát, de azzal tartozunk az igazságnak, hogy gróf Csekonics Endre e nemes tettét el ne hallgassuk“ (Torontál, 1898. 24. sz.). A települések arculata sokat változott az elmúlt száz év alatt, de a falvak házainak többsége, külső és belső megjelenésében még ma is a csekonicsi időkről tanúskodik. Az uradalom települései és azok lakó- és gazdasági épületei nem sokban különböztek a többi Jimbolia este o aşezare medievală, menţionată în documente, în registrul papal de zeciuială încă la începutul secolului al XlV-lea, demonstrând că deja la acel moment avea biserică. La sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea se afla în posesia familiei Csombolyi, apoi, în vremurile otomane, comuna s-a depopulat în întregime. Pe harta lui Mercy în 1723-1725 apare din nou, dar ca loc nepopulat. Mai târziu, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în sat s-au stabilit germani din Lotharingia. Numele german al comunei recolonizate a devenit Hatzfeld, în cinstea generalului Hatzfeld, care a efectuat colonizarea (BOROVSZKY, 1911. b 137., 138.). în viaţa Jimboliei a fost deschis un nou capitol în 1790, când losif Csekonics a luat în arendă satul şi domeniul care-l înconjura. La sfârşitul anilor 1820, în aşezare se aflau 612 case şi aproape 4800 de locuitori, care erau de confesiune romano-catolică (NAGY, 1829. 396.). Actul de succesiune al lui loan Csekonics cuprinde lista imobilelor din cadrul aşezării, care sunt proprietatea familiei: castelul interior cu numărul 564 - 49 de camere; pe terenul numărul 153 se afla casa intendentului; hambarul cu numărul 222-224; casa grădinarului cu numărul 565; casa supraveghetorului hergheliei cu numărul 563; cârciuma cu numărul 625; oficiul cu numărul 624; casa exactorului cu numărul 568, şase camere; casa poliţistului cu numărul 685; cărămidăria cu numărul 830; castelul Csitó cu numărul 965 - 55 de camere; la acelaşi număr se mai găsesc două clădiri, una cu patru, alta cu trei camere (MNL FML XIII. 5. 5. d. 3/1-2.). La Jimbolia, în cimitirul vechi al aşezării se afla Mausoleul Csekonics, ridicat în 1805 {Heimatortgemeinschaft Hatzfeld). bánáti településtől és azok parasztházaitól. Ezen falvak különlegességét azonban az adja, hogy egy letűnt kor úgymond leghűségesebb és legtömegesebb őrzői. A zsombolyai uradalom falvainak népe mindig áhítattal beszélt a nemesi családról, szemükben a Csekonics név a káprázatos gazdagság és a földöntúli hatalom fogalmát testesítette meg, és testesíti meg napjainkban is (SZITA, 2002.136.). Jimbolia I Hatzfeld | Zsombolya Acest spaţiu se afla lângă şosea; mai târziu, în imediata sa vecinătate a fost ridicată clădirea gării. Pe 20 iulie 1900, Endre Csekonics a scos rămăşiţele pământeşti ale înaintaşilor săi de aici şi din cavoul de familie de sub Dealul Calvariei, şi le-a transportat în noul mausoleu al familiei, pe care l-a construit în vecinătatea castelului în 1900. După aceasta, au demolat capela şi dealul, pentru a putea ceda parcela pentru o şcoală nouă ce urma să se construiască. însă contele a informat episcopul că, pentru respectarea memoriei trecutului, va ridica în vecinătatea terenului, la o scară mai redusă, dar în aceeaşi formă, şi capela, şi Dealul Calvariei, folosind materialul de construcţie rezultat din demolarea edificiilor (TRKPL, Zsombolya). Capela ridicată pe locul vechiului cimitir a fost consacrat ă pe 3 octombrie (PETRI, 1991.327.). La sfârşitul secolului al XlX-lea, Jimbolia se afla într-o permanentă dezvoltare. Se scrie despre ea la acest moment că se extinde permanent, populaţia creşte, se nasc noi şiruri de case, părţile noi se extind, în afara oraşului sunt ridicate cartierele Futok şi Jimbolia Nouă, precum şi un spital (TRKPL, Zsombolya). La începutul secolului al XX-lea, comuna mare Jimbolia, centru de plasă, număra aproape zece mii de locuitori, de etnie germană şi maghiară. Populaţia se ocupa predominant cu agricultura şi creşterea cailor, iar târgurile de aici erau renumite la mare depărtare încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. în perioada cumpenei dintre secole, industria sa s-a dezvoltat cu mare avânt, devenind unul dintre centrele industriale ale comitatului Torontal (BODOR, é.n. 273.). Exista aici judecătorie de plasă, oficiu de percepţie, notar public, oficiu de colectare a tutunului, oficiu de DOMENIUL... I DAS LANDGUT... | A ZSOMBOLYAI.. 93
