Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)
A Csekonicsok - Neves családtagok
DOMENIUL DE LA JIMBOLIA | DAS LANDGUT VON HATZFELD | A ZSOMBOLYAI URADALOM Szilágyi Mária - Anica Draganió Leona Lipthay (1821-1903), patriota | Lipthay Leona (1821-1903), das Heimatmädchen | Lipthay Leona (1821-1903), a honleány Potrivit matricolei celor botezaţi, Leona Rosalia Maria Julianna Lipthay s-a născut la Lovrin, pe 30 august 1821, naşii ei au fost losif Csekonics şi lulia Jankovich (MNL FML XIII. 5. 28. d.). în mai multe surse figurează ca Leoni, probabil aşa i se adresau. Spre deosebire de soţul ei, soţia lui loan Csekonics a dus o viaţă socială extrem de activă, ea a fost membra familiei Csekonics despre care s-a scris cel mai mult prin gazete. Vasárnapi ÚjságIZiarul de duminică scria următoarele: „în tinereţe, soţia lui loan Csekonics, prin frumuseţea şi spiritul său, era o membră iubită a înaltei societăţi de la Pesta" (Vasárnapi Újság, 1903. nr. 18.). Natura sa răzvrătită s-a arătat încă din timpul revoluţiei şi luptei pentru libertate din anul 1848-1849, la care a participat activ. S-a implicat în recrutarea gărzii naţionale, pe ramura stacojie a panglicii tricolore a sectorului de dincoace de Dunăre se putea citi următorul text: „Leona Csekonics Lipthay, pe 15 sept; 1848.” (MOLNÁR, 1971. 110.). în urma acţiunilor sale a fost apoi şi întemniţată. Inspirat de toate acestea, Mihály Vörösmarty i-a scris Leonei unul dintre cele mai frumoase poeme ale sale (Torontál, 1903. nr. 74.), care probabil a fost poezia din 1849 cu titlul Pentru cartea cu amintiri. Békésmegyei Közlöny/Monitorul Comitatului Bichiş scrie că baroana a fost denunţată de o persoană cu un rang social similar, după care a fost arestată. S-a prezentat la poliţia din Becicherecu Mare Zrenjanin) îmbrăcată în costum unguresc, cu panglică tricoloră împletită în păr (Békésmegyei Közlöny, 1904. nr. 81.). Este interesant că după revoluţie nu a mai renunţat la doliu până în 1857, la vizita lui Francisc losif în Ungaria. Presa menţionează următoarele: „Când în primăvara lui 1857 Francisc losif şi-a adus şi la noi tânăra consoartă, în onoarea oaspeţilor imperiali au fost organizate numeroase evenimente de anvergură. însă cea mai mare senzaţie a fost creată de apariţia Leonei Lipthai, soţia lui loan Csekonics, patriotă de excepţie cunoscută din evenimentele anilor 1848-1849, care a apărut purtând rochie de mătase verde, cu o diademă simplă de diamante în păr, renunţând pentru prima dată la doliu după zilele lunii octombrie din 1849” (Torontál, 1903. nr. 74.). Leona Lipthay a dus o viaţă socială extrem de activă, nu doar aici, în ţinuturile periferice, ci şi la Pesta, în palatul lor de pe strada Kecskemét. La balurile organizate de ea au participat în mai multe rânduri şi membrii familiei imperiale, mai ales după reconciliere. Un asemenea eveniment este relatat de revista Esztergom és Vidéke/Esztergom şi împrejurimile: „Şi după ce prinţul moştenitor şi-a consacrat ziua următoare capodoperei maghiare epocale proiectate de el însuşi, s-a dus împreună cu soţia şi sora sa mai mare în ospeţie la o casă a înaltei nobilimi maghiare, la văduva contelui loan Csekonics, unde a dat peste numeroşi membri ai familiei imperiale, şi unde vlăstarele maiestuoase ale casei Habsburg-Lotharingia s-au simţit atât de bine în sânul aristocraţiei maghiare, încât au rămas până în zori.” (Esztergom és Vidéke, 1888. nr. 14.). Probabil nu sora mai mare a lui Rudolf, ci cea mai mică, arhiducesa Maria Valeria a apărut la acest bal, fapt documentat de o scrisoare privată păstrată în arhiva de familie (MNL FML XIII. 5. 5. d. 4.). La fel ca soţul ei, s-a remarcat prin activităţile caritative; printre altele, Leona a fost preşedinta bazarului de caritate Inimă Bună (ÚJVÁRI, 2001. 62.). Şi motto-ul scris de soţia lui loan Csekonics, pentru bazarul Inimă Bună, publicat în Vasárnapi Újság/Ziarul de duminică indică spiritul de sacrificiu al familiei: „Dăm foc împotriva apei, împotriva setei, oferim şampanie, Iar sărmanilor - inimă bună" (Vasárnapi Újság, 1888. nr. 21.). în 1900, pictorul Fülöp Elek László a câştigat marea medalie de aur naţională cu portretul său ce o prezenta pe soţia lui loan Csekonics (GERGELY). Contesa s-a stins la Jimbolia, în 1903, la domiciliul său de atunci, castelul de iarnă. însă toată recuzita înmormântării sale a fost comandată la Budapesta şi transportată la Jimbolia cu trenul. Aceasta cuprindea: sicriu cu capac de sticlă - oglindă, saltea de atlaz, placă metalică gravată pentru inscripţia de pe sicriu, blazon de familie dublu, lumânări de ceară. Zsombolyai Közlöny/ Monitorul de Jimbolia a publicat ştirea mortuară într-o ediţie specială: „Pe data de 27 a lunii curente (aprilie), la ora 5 în zori, bunul Dumnezeu ne-a luat-o pe cea mai nobilă doamnă a patriei, înger binefăcător al oraşului nostru, spirit protector idolatrizat al familiei de conţi.” (Zsombolyai Közlöny, ediţie specială 1903.). FAMILIA CSEKONICS | DIE FAMILIE... | A CSEKONICSOK 33
