Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
evidenţă (mai accentuat decit în 1977) faptul dublei ascendenţe identitare. Iată cîteva date parţiale preliminare privitoare la acest aspect: în judeţele Bihor şi Mureş, unde — pe baza constatărilor sociologilor români „două treimi din totalul ţiganilor vorbesc ungureşte şi se declară maghiari"44 — efectivul populaţiei de naţionalitate ţigănească a sporit faţă de 1977 de la 12.014 la 23.030, respectiv de la 20.019 la 34.581, efectivul populaţiei maghiare a scăzut în acelaşi timp în aproximativ aceeaşi măsură. în judeţul Satu Mare, unde procesul de asimilare lingvistică a ţiganilor reflectă în general proporţiile etnice oficiale, numărul acestora s-a dublat (a crescut de la 5.256 la 10.553). în judeţele Harghita şi Covasna, populaţia ţigănească locală — cel puţin lingvistic — s-a integrat aproape în întregime în maghiarime. Numărul lor oficial chiar a scăzut întrucîtva; faţă de 6.750, cîţi erau în 1977, în 1992 au fost înregistraţi 6.670, cu toate că în aceste două judeţe efectivul populaţiei ţigăneşti se ridica, conform unei estimări din 1981, la 16.715. (Nu e întîmplător că, în polemica de presă care a avut loc în cursul recensămîntului un, punct de acuzare special, venit dinspre partea românească, l-a constituit aici înregistrarea ţiganilor ca maghiari.) în orice caz, la Sfîntu-Gheorghe în 1977 au fost înregistraţi doar 93 de ţigani, acum însă s-a constatat existenţa a 868 de persoane de naţionalitate ţigănească, dintre care aproximativ 800 s-au declarat ca avînd limba maternă maghiara.45 La Satu Mare, unde în 1977 au fost înregistraţi 991 de persoane de naţionalitate germană şi şvăbească, recensorii au constatat cu prilejul ultimului recensămînt — în pofida emigrării continue —, conform cifrelor preliminare, 3.546 de germani. La Cărei, acelaşi număr s-a ridicat de la 406 la 1.150. în localitatea Turulung, după şaizeci de ani, mulţi — 511 persoane — s-au declarat din nou germani, deşi printre ei nimeni nu vorbeşte limba.46 Nu ştim cum va evolua situaţia maghiarilor greco-catolici încadraţi desigur în cea mai mare parte — pe baza cultului lor, considerat biserică naţională — în categoria celor de naţionalitate română; sperăm că mulţi dintre ei vor putea apărea în datele cu privire la limba maternă. (în judeţul Satu Mare, printre credincioşii Bisericilor istorice şi ai cultului izraelit, numărul celor care se presupune că au fost înregistraţi ca maghiari — scăzîndu-i pe cei de naţionalitate germană, slovacă, evreiască etc. — se ridică la 136,5 mii. 69
