Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
român de Interne, între 1990 şl 1991 au plecat oficial din ţară alţi 18.534 de cetăţeni de naţionalitate maghiară.16 Pe baza acestor date parţiale, pare verosimilă afirmaţia — bazată de asemenea pe informaţii de la Ministerul román de Interne — a directorului general al Comisiei centrale pentru recensământul populaţiei, cu sediul în Bucureşti, conform căreia în cincisprezece ani au părăsit definitiv România mai mult de 60 de mii de unguri. Această lămurire a fost dată ca răspuns la întrebarea corespondentului Agenţiei MTI în cadrul conferinţei de presă de prezentare a datelor preliminare ale recensămîntului populaţiei, adăugîndu-se că cifra reală poate fi mult mai mare; surse ungare, de pildă, menţionează cel puţin 120 de mii de cetăţeni români de naţionalitate maghiară stabiliţi în Ungaria.17 Această cifră, preluată şi încetăţenită, face trimitere la estimările — destul de incerte — care (în unele cazuri, prin repetate interferenţe), pe lingă persoanele emigrate, cuprind şi persoanele care se află în Ungaria cu intenţia stabilirii definitive, ca refugiat sau ca solicitant de azil ori doar temporar, ca muncitor sezonier sau ca turist, dar nu cu scopuri turistice. Ceea ce e sigur este că, potrivit evidenţei Oficiului pentru Refugiaţi al Ministerului Ungar al Afacerilor Interne, între 1988-1991 organele locale ale oficiului şi punctele de primire ale acestuia au înregistrat 51.682 de persoane sosite din România. Dintre acestea, cel puţin trei pătrimi au fost de naţionalitate maghiară.18 Şeful Oficiului a informat în cadrul unui interviu că pînă la jumătatea lunii mai 1990 au trecut graniţa 60-70 de mii de refugiaţi — într-o proporţie de 75-80 la sută de naţionalitate maghiară —, cea mai mare parte a acestora stabilindu-se de atunci în Ungaria.19 Tot conform unei informaţii interne (de la Inspectoratul General al Poliţiei), în Ungaria trăiesc peste 70 de mii de imigranţi legali; în majoritate, sínt de naţionalitate maghiară, şi în cea mai mare parte au sosit din România.20 în afară de aceştia — conform unei informaţii de la sfirşitul trimestrului al III-lea al anului 1991 —, 25.580 de cetăţeni români au primit autorizaţii de muncă în Ungaria.21 Să adăugăm că, potrivit estimărilor, în acea perioadă numărul persoanelor aflate ilegal în Ungaria era cel puţin dublu faţă de al celor aflaţi legal.22 Opinia publică e modelată şi de declaraţiile unor personalităţi importante. István Kreczinger, preşedintele Organizaţiei Ungare a Uniunii Mondiale Transilvănene, a estimat, în cadrul unei convorbiri, 56
