Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
metodelor mişcării naturale a populaţiei. (în condiţiile unei statistici ordonate privind naţionalităţile, s-ar putea conclude asupra acestei dinamici a fenomenului de asimilare tocmai din diferenţele ce există între cifrele calculate privind populaţia şi rezultatele recensămintelor.) Un serios factor de incertitudine îl reprezintă faptul că în anii ’70 aproape un sfert (circa 400 mii de persoane) din populaţia maghiară din Transilvania trăia deja răzleţită într-o structură etnică — într-un mediu minoritar de natură să slăbească foarte mult sentimentul de apartenenţă naţională — în care reprezenta doar 5-15 la sută din totalul populaţiei.10 Dintre factorii incuantificabili ai schimbării identităţii merită atenţie faptul că sporeşte foarte mult numărul căsătoriilor mixte la nivelul populaţiei teritorial şi ocupaţional mai mobile, ce părăseşte mediul tradiţional — populaţie a cărei proporţie în cazul maghiarilor (pe baza scăderii numărului celor care trăiesc în mediul rural) a fost între 1966 şi 1977 de unu şi jumătate valoarea pe ţară. Conform unei (pînă acum unice) informaţii făcute publice, 17,5 la sută dintre unguroaicele căsătorite în 1965 au luat soţi de alte naţionalităţi (15,1% români), iar 13,5 la sută dintre bărbaţii unguri şi-au ales ca soţii femei de alte naţionalităţi (11,7 la sută românce).11 Această relativă exogamie — independent de dezavantajele legate din capul locului de mediul majoritar — sporeşte, de asemenea, şansele schimbării etnicităţii, fenomen ce însoţeşte schimbul generaţiilor. în sfirşit — ca o tristă curiozitate -, trebuie să amintim de o devianţă considerabilă din punct de vedere statistic. într-o estimare care a fost făcută cunoscută nu de mult, în utimii doisprezece ani 25 de mii de persoane şi-au pus capăt zilelor în România. Aparţin .zonei negre” — unde numărul sinucigaşilor la 100 de mii de locuitori e mai mare de 15 — exclusiv zonele transilvănene şi, mai ales, teritoriile unde locuiesc maghiari, ca judeţele Covasna, Harghita, Bihor, Satu Mare sau Mureş.12 Părăsirea locurilor natale Mobilitatea spaţială şi schimbarea domiciliului constituie manifestarea vizibilă — în înţelesul strict al cuvântului — a evoluţiei destinelor umane. Punerea în mişcare în proporţii de masă a populaţiei, fenomen care însoţeşte modernizarea socialistă, se ştie că a avut ca rezultat un aflux masiv din .Regat" în Transilvania, mai ales în regiunile sudice ale acesteia. Pe de altă parte însă, se ştie mai puţin că, 54
