Gergely András: Istoria Ungariei - Múzeumi füzetek 7. (Székelyudvarhely, 1993)
II. Feudalismul timpuriu
Conflictul dintre “coroană şi spadă”, dintre tron şi ducat s-a repetat de mai multe ori în acest secol. Reconsolidarea puterii statale a avut loc sub Ladislau I. (cel Sfânt) (1077-1095) şi Coloman Cărturarul (1095-1116). în timpul conflictelor interne a dispărut siguranţa de drept, respectul proprietăţii. Legile draconice ale lui Ladislau loveau înainte de toate în cei ce nu respectau proprietatea. Furtul ce depăşea valoarea unei găini era deja pedepsit cu moartea! Ladislau cel Sfânt a fondat noi episcopii şi abaţii, a organizat capitlurile (consiliile canonicilor) pe lângă episcopii, şi le-a înzestrat cu donaţii bogate. Capitlurile au avut un rol însemnat în răspândirea scripticilăţii şi a culturii europene de limbă latină, iar în calitate* lor de “instanţe autentificatoare” au îndeplinit şi funcţiile de notariat public. Ca urmare a acestei politici sprijinite pe biserică, dusă de regele Ladislau, şi a succeselor dobândite de el în consolidarea situaţiei interne, a fost posibilă şi canonizarea unor personalităţi din istoria ungară (regele Ştefan, episcopul Gherard). Profitând de stingerea dinastiei croate, Ladislau atacă şi ocupă Croaţia (1091). S-a inaugurat astfel uniunea dinastică croato-ungară, o convieţuire ce a durat până în 1918. Adevăratul adversar era însă Bizanţul, care a dirijat în direcţia Ungariei avalanşa atacurilor cumane. Ladislau cel Sfânt, ieşind în întâmpinarea lor, în părţile sudice ale ţării, reuşeşte să-i oprească printr-o victorie zdrobitoare. Faptele eroice ale acestui “rege cavaler” sunt consemnate şi recolorate într-o serie de legende. Regele Coloman a condus la rândul său mai multe campanii peste graniţă, reuşind să asigure o dominaţie stabilă asupra Croaţiei. Lupta cu fratele său mai tânăr, prinţul Álmos, a fost ultima confruntare a coroanei cu spada, odată cu înfrângerea lui Álmos fiind desfiinţată şi instituţia ducatului. Domnitorul a sporit veniturile provenite din vămi, a reglementat impozitele şi sistemul obligaţiilor militare. Ca legiuitor a îndulcit şi revizuit legile lui Ştefan I. (cel Sfânt), în condiţiile consolidării relaţiilor feudale nu mai erau necesare vechile pedepse drastice. Fost episcop, acest suveran cult dă dovadă 20
