Gergely András: Istoria Ungariei - Múzeumi füzetek 7. (Székelyudvarhely, 1993)
XII. Perioada socilaismului de tip sovietic
în teritoriile din spatele frontului se organizau comitete populare; • curând de tot şi-au desfăşurat stindardele diverse partide politice. La 2 decembrie 1944 a luat fiinţă la Seghedin Frontul Naţional Maghiar al Independenţei (Magyar Nemzeti Függetlenségi Front), care în calitatea sa de organ de acţiune unitară a partidelor şi-a publicat programul de reconstrucţie şi democratizare a ţării. La 21 decembrie s-a întrunit la Debreţin Adunarea Naţională Provizorie (Ideiglenes Nemzetgyűlés), care a ales un Guvern Provizoriu de coaliţie (Ideiglenes Kormány) şi a elaborat legi, considerându-se deci depozitară a suveranităţii populare. O realizare importantă în domeniul politicii externe a fost armistiţiul încheiat la Moscova (20 ianuarie 1945), aceasta echivalând de fapt cu recunoaşterea noului guvern maghiar. Suveranitatea statală nu s-a restabilit în întregime până la încheierea păcii, puterea supremă aflându-se în mâinile Comisiei de Control a Aliaţilor, practic ea fiind exercitată de comandamentul suprem al trupelor sovietice. Dispoziţiile acestor organe — cu privire la asigurarea celor necesare pentru întreţinerea armatei, ori predarea aparatelor de radio, etc. — trebuiau executate fără condiţii. Aprobarea Comisiei era necesară şi pentru fondarea partidelor politice. Prima măsură importantă a noului guvern a fost enunţarea reformei agrare. Conform decretului din 15 martie 1945 au fost expropriate şi distribuite imediat toate moşiile ce depăşeau lOOde jugăre. împărţirea pământului a fost începută la Pusztaszer de către Nagy Imre, ministrul agriculturii, ea fiind dusă la bun sfârşit spre mijlocul verii. Această reformă echivala cu o revoluţie agrară, transformând radical structura economico-socială a Ungariei. Clasa marilor proprietari de pământ, aflată secole de-a rândul la putere, a fost practic desfiinţată (majoritatea familiilor de aristocraţi emigrând în apus), în timp ce masa de mai multe milioane a proletarilor agrari s-a redus la câteva sute de mii, pătura socială caracteristică a satelor devenind cea a micilor proprietari. Prin împroprietărire, societăţii agrare a Ungariei — majoritatea absolută a populaţiei ţării — i s-a creat angajamentul faţă de noul regim. în ţară nu mai exista forţa socială considerabilă, 122
