Antal G. László: Situaţia minorităţii etnice maghiare în România - Múzeumi füzetek 6. (Székelyudvarhely, 1993)

Marea masă a evanghelicilor o dau saşii, care trăiesc în judeţele din sudu Transilvaniei (Sibiu, Braşov, partea de sud a judeţului Mureş) şi în aproj ' . Bistriţei. Evanghelicii maghiari trăiesc mai ales la Cluj, Braşov şi în cîteva diaspore din sudul Ardealului.

Trebuie să-i menţionăm aici şi pe greco-catolicii maghiari. Recensămîntul din 1910 a consemnat în Transilvania 80.000 de suflete. Ei trăiesc mai ales în judeţele Satu-Mare, Maramureş şi Bihor, dar îi găsim într-un număr mai mic şi în Secuime, în 1918 ei au fost înglobaţi în diecezele greco-catolice româneşti. în urma unificării forţate a cultului greco-catolic cu cel ortodox ei au trecut în masă la ritul latin ori la cultul reformat, mulţi chiar excluzîndu-se din viaţa religioasă.

Evrei abia se mai află astăzi în Transilvania. în perioada interbelică majoritatea lor se afla în judeţul Maramureş.

în cele ce urmează prezentăm principalele date ce reflectă situaţia actuală a bisericii catolice şi a bisericilor protestante de pe teritoriul Transilvaniei şi al „Părţilor” alipite acesteia (Partium).

Tabelul nr. 14.

Principalele date ale diecezelor catolice din Transilvania şi din „Partium” (1982), 1986.

Dieceza

Nr. parohiilor

Nr. preoţilor

Nr. credincioşi

Alba-Iulia1

266

365

502.488

Satu-Mare

54

84

150.000

Oradea1

55

68

111.285

Timişoara

151

133

250.000

Total

(526)

(649)

(1.013.733)

1 datele referitoare la anul 1982, publicate în 1984.

Sursa: Annuario Pontificio per l’anno 1988. Cittâ del Vaticano, 1988.

Rezultatele finale au doar o valoare aproximativă, deoarece datele provin parţial din registrele anului 1982 şi parţial din 1986; pe de altă parte, în ce priveşte numărul credincioşilor, datele referitoare la diecezele de Satu-Mare şi de Timişoara se bazează pe estimări.

în privinţa numărului credincioşilor maghiari din cele patru dieceze, punctul nostru de plecare este informaţia datorată episcopului de Alba-Iulia, Márton Aron, potrivit căreia cele patru dieceze transilvănene (de Alba-Iulia, de Sătmar, de Oradea şi de Timişoara) aveau în 1975 în total 1.019.000 de credincioşi (Naţionalitatea maghiară din România, red.: Koppándi Sándor. Bucureşti. 1981. 514.). Dintre aceştia, pe teritoriul diecezei de Timişoara cca. 160.000 sínt germani, iar 20.000 sínt slovaci,

45