Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)

Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása

O ordine asemănătoare cu cea de la chipuri se observă şi la pictarea îmbrăcămintei. Suprafaţa a fost acoperită cu culoarea de bază a îmbrăcămintei, iar apoi cu o nuanţă mai închisă au fost trasate părţile umbroase ale cutelor, iar la sfârşit au fost trasate contururile. Banda decorativă care închide partea superioară a scenei constă dintr-un motiv de frunze pictate pe un fond roşu. Părţile mai luminoase au fost scoase în evidenţă prin dungi vopsite cu var. Pe peretele de sud, în registrul din mijloc pot fi văzute mai multe scene. Mare parte a primei scene de sub Poarta raiului, pe care poate fi văzută figura unui sfânt cu nimb, care duce un coş, a fost distrusă cu ocazia deschiderii ul­terioare a unei uşi de intrare. Marginea de sus a tencuielii pătrunde sub tencuiala registrului superior (foto 8). Acest fragment, în contradicţie cu cele specificate în literatura de specialitate, nu este o pictură mai târzie, ci una mai timpurie.15 Pe fragmentul respectiv sunt greu de identifi­cat urmele instrumentului cu care a fost netezită tencuiala. Pentru delimitarea conturului scenelor s-a folosit şi aici sfoara de trasat. Compoziţia a fost schiţată cu culoarea ocru. Urmele unei trasări preliminare pot fi observate doar la conturul dublu al nimbului. Interiorul nimbului este re­alizat în mod diferit faţă de registrul superior. Pornind de la mijlocul nimbului, au fost făcute scobituri în formă de raze în tencuială, iar după aceea a fost aplicată culoarea. Marginile scobiturilor au fost rotunjite, iar în adâncul lor se vede stratul de vopsea, chiar dacă prezintă semne de uzură. Acest lucru ne face să considerăm că partea mo­delată a nimbului a fost executată când tencuiala era încă umedă (foto 9). Celelalte scene ale registrului mijlociu al laturii de sud au fost pictate în jurul intrării de sud, care în prezent este înzidită. Dintre acestea un fragment mai mic poate fi vă­zut în stânga uşii, tencuiala lui, urmând marginea uşii, se mulează pe ambrazura acesteia. Pe partea cealaltă a fost pictată scena Intrării în Ierusalim, din care s-au păstrat banda decorativă, elementele arhitecturale ale fundalului şi fragmente din reprezentarea a două personaje (foto 1). Şi aici se vede cum marginea tencuielii se mulează pe am­brazura uşii. Nu este exclus ca ambrazura uşii să fi fost cândva vopsită. Pictura de pe fragmentul care s-a păstrat - tencuiala brăzdată de dese urme de spatulă - coincide cu cea a scenei Judecăţii de apoi, aflate deasupra ei. Mai demult cercetătorii considerau că o parte a primei scene din ciclul Patimilor a fost acoperită mai târziu cu o reprezentare a Fecioarei Maria.16 Fotografiile în lumi­nă razantă făcute la faţa locului infirmă acest lucru. Pe tencuiala scenei Fecioara Maria cu Pruncul, pătrunde marginea tencuielii scenelor aflate în jurul ei, Judecata de apoi (sus), Intrarea în Ierusalim (stânga) şi Cina cea de taină (dreapta) (foto 10), prin urmare scena respectivă a fost pictată înaintea celor aflate în jurul ei. 15 Jékely - Kiss 2008. p. 278. 16 Jékely - Kiss 2008. p. 278. Tencuiala scenei ce o reprezintă pe Fecioara Maria ur­mează, de asemenea, linia denivelată a peretelui, dar nu apar pe ea în mod evident urmele instrumentului folosit pentru netezirea ei. Scena a fost trasată cu o culoare roşie, cu pensula, fără să se folosească vreun instrument ajutător. Din cauza degradării picturii, nu poate fi observată elabo­rarea detaliilor, în schimb şi aici poate fi stabilită aceeaşi succesiune a execuţiei picturii, ca aceea descrisă mai sus. întâi a fost pictat fundalul şi elementele arhitecturale ale acestuia, apoi personajele şi detaliile lor. Până s-a ajuns la pictarea detaliilor, probabil tencuiala se uscase destul de mult, de aceea nu a luat fiinţă decât o legătură a secco mai slabă cu aceasta, şi ca urmare stratul de vopsea cu o aderenţă mai slabă s-a degradat în mare măsură până azi. Următoarele două scene ale registrului mijlociu - Cina cea de taină şi Sărutul lui Iuda - nu sunt divizate prin limite interioare ale tencuielii, au fost pictate pe aceeaşi secţiune de tencuială. Braţul figurii lui Petru din scena Să­rutului lui luda trece peste cadrul care separă cele două scene (foto 11). Peste tot apare urma spatulei folosite la netezirea tencuielii. Feţele apostolilor care stau în jurul mesei au caractere asemănătoare şi nu apar diferenţe nici în realizarea lor. După ce a fost pictat nimbul fiecăruia, s-a continuat cu pictarea în culori deschise a feţelor lor. O execuţie amănunţită a feţelor nu este caracteristică. Umbrele apar ca nişte marcaje, sub forma unor dungi mai late, iar rumeneala obrajilor ca o pată rotundă. Părul, ochii, nasul, gura au aceeaşi culoare brun închis. Scena Sărutului lui Iuda este mult mai degradată, astfel încât poate fi observată mai bine schiţa preliminară trasată sub ea cu culoarea ocru. în fundal, feţele a doi soldaţi s-au păstrat într-o stare destul de bună faţă de starea degradată a cămăşii de zale ce le protejează corpul. Aici se poate vedea doar schiţa preliminară a figurilor şi foarte puţin din pictura îmbrăcămintei lor, dând impresia unei lucrări neterminate (foto 12). Acest lucru ne face să presupunem că îmbrăcămintea a fost pictată mult mai târziu decât feţe­le, atunci când tencuiala trebuie să fi fost aproape uscată. în registrul inferior se află o panglică roşie răsucită, precum şi o draperie. Mare parte a acestora s-a păstrat, de la intrarea de sud până la peretele de vest (foto 13). Picturile murale de pe peretele de vest Registrul superior al peretelui de vest - unde se aflau primele scene din Legenda lui Ladislau cel Sfânt - este aşa de deteriorat, încât abia se disting şi se pot identifica reprezentările. în lumină razantă, se observă bine interfe­renţa tencuielilor registrului superior şi a celui mijlociu, dat fiind că nu s-a acordat prea multă atenţie finisării lor. Din cauza lipsei unei porţiuni mai mari de tencuială de la mijlocul şirului de picturi murale, nu pot fi stabilite limi­tele verticale ale tencuielilor, respectiv - dacă ele existau - unde au fost situate. Pentru delimitarea scenelor, s-a fo­losit sfoară de trasat. Din cauza uzurii, nu se poate stabili exact modul în care a fost executată pictura murală, dar, datorită modului asemănător în care a fost executată nete­147

Next

/
Thumbnails
Contents