Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
le împletite din fire subţiri, şnururile nasturilor şi buclele prezentau multe lipsuri. Produşii de coroziune ce acopereau nasturii s-au cimentat pe suprafaţa stofei, precum şi pe şnururile nasturilor şi a buclelor. Clemele ce încheiau faţa dolmanului şi tăieturile mânecilor erau de asemenea foarte corodate, însă aveau o rezistenţă mecanică relativ bună (foto 5). Căptuşeala de piele era uşor mucegăită, deformată, dar flexibilă şi cu rezistenţă mecanică bună. Materialul textil intercalat între stofa şi căptuşeala de piele în mare parte s-a descompus. Pantalonii cu rezistenţă mecanică foarte slăbită s-au păstrat doar fragmentar. în interior s-au păstrat rămăşiţele şi tibia defunctului. Materialul textil era acoperit de urme de pământ, fragmente de sicriu şi rămăşiţe ale dăunătorilor biologici. Culoarea verzuie din momentul decopertării/dezvelirii s-a transformat într-un maro verzui. Clemele ce închideau tăieturile s-au corodat (foto 6). Cizmele s-au păstrat fragmentar, cu depuneri de pământ slab aderente pe suprafaţa lor. Potcoavele cu rezistenţă mecanică relativ bună erau acoperite de produşi de coroziune. Conservare, restaurare După despachetarea vestigiului au avut loc investigaţiile micologice. Specialistul Centrului Naţional de Epidemiologie33 a prelevat probe din zonele afectate de atac fungic ale materialelor organice, aplicând două metode: cu bandă adezivă şi cu tampon de vată steril. în urma analizelor s-a putut constata că pe suprafaţa obiectelor nu s-au dezvoltat microorganisme periculoase asupra sănătăţii umane.34 Dezinsecţie, curăţiri35 în urma curăţirii mecanice a pălăriei, s-au putut îndepărta de pe suprafaţa acesteia cu falţ de os şi pensule depunerile de pământ mai mari, slab aderente. Curăţiri umede nu au avut loc având în vedere riscul desprinderii pâslei, respectiv al provocării unor noi deformări ale obiectului, îndepărtarea depunerilor ancrasate a fost ajutat de înmuierea locală cu aburi, cu apă distilată, urmată de tamponări cu hârtie absorbantă (foto 7). Redarea formei pălăriei deformate s-a efectuat, prin emoliere în mai multe etape, de asemenea prin umidificări cu aburiri locale repetate. Pentru redarea formei bombate a calotei a fost nevoie de un suport adecvat, de forma unui cap. Zonele plane au fost netezite tot în stare emoliată, fiind uscate aplatizate, între straturi de hârtie absorbantă şi plăci de polistiren, presate uşor cu plăci de marmură şi diferite ustensile de strângere (foto 8). Şnururile de fixare a marginilor erau rupte, dar urmele de coasere s-au păstrat în pâslă, astfel putând fi folosite ca puncte de fixare la redarea formei. 33 Bálint Edina. 34 Analizele au fost efectuate de către dr. Judit Zala. 35 Dezinsecţia şi desprăfuirile au fost realizate cu echipament de protecţie, măşti şi mănuşi, din cauze de sănătate. Trecând prin aceste găuri beţişoare de lemn subţiri peste care s-au montat, pentru stabilizare, discuri din plăci de spumă poliuretanică, s-a putut constata exact gradul îndoirii marginilor şi relaţia dintre suprafeţele ce urmau a fi îmbinate, alăturate (foto 9). Starea slăbită a pasmantului metalic nu a permis curăţirea prin imersare după curăţirea mecanică. Prin pensulări uşoare cu apă distilată au putut fi îndepărtate cu grijă depunerile de pământ, dar sărurile cristalizate dintre filamentele şnururilor nu au putut fi desprinse. Curăţirile s-au efectuat doar mecanic şi la celelalte ornamente, fără umeziri. Pe suprafaţa dolmanului depunerile uşor legate au putut fi îndepărtate cu pensule, falţ de os şi cu ajutorul unor plăci din folie de polietilenă rigidă şi totuşi flexibilă într-o oarecare măsură. Pentru curăţirile de pe verso, obiectul a trebuit întors cu grijă, ceea ce s-a putut efectua între două plăci de polistiren utilizând umpluturi din vată de hârtie. Materialele auxiliare folosite la manevrări au prevenit apariţia unor noi alterări fizice. Pentru îndepărtarea rămăşiţelor umane şi a impurităţilor din interiorul dolmanului ar fi fost necesară deschiderea nasturilor, însă gradul de corodare a acestora şi cimentarea lor pe postav şi pe şnururi nu a permis acest lucru. Astfel, în vederea efectuării curăţirilor umede a devenit inevitabilă descoaserea ambelor cusături laterale ale dolmanului pe acele mici secţiuni unde încă se mai păstra aţa de coasere (foto 10). întrucât căptuşeala de piele necesita alt tip de intervenţie, a fost necesară îndepărtarea acesteia din zona inferioară a dolmanului. Datorită gradului avansat de deteriorare a firelor de fixare, pielea şi materialul textil au putut fi desprinse cu uşurinţă. Curăţirea umedă a dolmanului s-a realizat într-o cadă special realizată, obiectul fiind mişcat cu ajutorul unei rame cu sită de plastic. La apa dedurizată s-a adăugat detergent neionic36 şi etanol. Desprinderea depunerilor a fost uşurată de folosirea pensulelor (foto 11). Pentru tratarea ambelor feţe ale dolmanului a fost nevoie de încă o ramă cu sită, pe care am aşezat-o pe rama aflată sub dolman şi ţinând laolaltă straturile, obiectul a putut fi întors printr-o mişcare rapidă. Pentru îndepărtarea depunerilor mai ancrasate s-au folosit pensule şi pensete cu vârf rotund. Apa a dizolvat depunerile dintre firele şnururilor şi a emoliat materialul textil fragilizat al dolmanului, care astfel a devenit maleabilă şi s-a putut netezi. Redarea formei s-a realizat în stare umedă, pe o placă de polistiren expandat acoperit cu o folie de etilenă, cu ajutorul unor ace de insecte inoxidabile. Având în vedere că materialul textil din zona dintre gulerul ridicat şi cele două şiruri de nasturi era instabil şi exista riscul şifonării acestuia în urma manipulărilor ulterioare, această zonă a fost fixată cu ace în timpul conservării prin coasere, prin emoliere locală cu aburi. Netezirea mânecilor în stare montată nu a fost posibilă. Pentru redarea formei a fost necesară descoaserea lor 36 Alcool gras poliglicol eter 0.5 gr/1. 156
