Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 18. (Székelyudvarhely, 2018)
Mester Éva: Az ólmozott üvegablakok és üvegfestmények rekonstrukciójának kockázatai
electrică prin hârtii siliconate (foto 16.). Pentru o aderenţă mai sigură a fost indicată călcarea pe ambele feţe. Spre fericire, astfel de rupturi se puteau observa doar în acele zone unde textila a fost grunduită şi pictată pe ambele feţe - cozile de rândunică au fost pictate simetric, în acelaşi loc pe ambele feţe, precum şi vrejul floral din jurul tabloului central. în cazul inscripţiilor desigur au fost diferenţe între straturile celor două feţe. Pentm a exclude ca pe suprafeţele nepictate dar grunduite să nu apară ulterior urme ireversibile din îmbătrânirea adezivului aplicat, unele rupturi au fost consolidate doar pe o parte. în aceste zone textila a rămas puţin mai sensibilă după conservare, dar adezivul a rămas pe deplin reversibil în orice condiţii. Atât în cazul steagului Sf. Iosif, cât şi în cazul steagului Sf. Florian a fost necesară retuşarea zonelor pictate. în cazul primului steag, retuşul a avut loc înainte de consolidarea cu crepelin, fiind realizat cu praf de cupru în Plextol şi acuarelă (foto 17.). în cazul steagului Sf. Florian s-a folosit aceeaşi mixtură, dar retuşul s-a realizat după călcarea benzilor de crepelin. Reasamblare La remontarea imaginii centrale s-a putut proceda la fel în cazul tuturor celor trei steaguri. Mai întâi a fost reaşezat şnurul decorativ pe ’’spatele” picturii, apoi a fost fixat temporar de textila suport prin însăilare şi cu ajutorai acelor entomologice (pentru insectar). Astfel s-a putut întoarce steagul pe partea cealaltă. A urmat coaserea împreună a şnururilor decorative cu imaginea centrală şi textila suport pe o masă găurită, cu aţă de bumbac, urmărind găurile originale, conform tehnicii de realizare originale (foto 18.). Şnururile decorative de la marginea steagului au fost uşor de reaşezat pe baza marcajelor de dinaintea descoaserii. Concluzii Restaurare steagurilor cu două feţe pe un suport comun ridică multe întrebări, dar posibilitatea răspunsurilor este limitată de tehnica lor de realizare. Munca restauratorilor necesită în fiecare etapă multă atenţie şi exactitate, dar restaurarea bine plănuită şi pregătită şi apoi executată cu grijă oferă satisfacţia rezultatelor spectaculoase. Acest lucru s-a realizat şi în cazul celor trei steaguri ale Catedralei Maicii Domnului de la Szombathely. Dar nu s-a putut găsi o soluţie unitară care să fie aplicată în toate cele trei cazuri. Steagurile necesitau intervenţii de restaurare diferite. în cazul steagului Sf. Florian nu a fost necesară inserarea între două straturi de crepelin, întrucât liantul îmbătrânit a deteriorat textila suport şi nu se putea coase prin aceasta, de aceea aplicarea petecelor prin lipire s-a dovedit a fi consolidarea potrivită pentru aceste zone. Rupturile steagului Sf. Iosif au putut fi tratate doar prin coaserea lor între două straturi de crepelin. Şi în cazul steagului Madona această metodă părea cea mai potrivită, dar datorită decoraţiunilor brodate, vizibile pe ambele feţe, cu fire de argint aurit, ieşite puţin în relief, a fost necesară vopsirea crepelinului în tehnica baticului şi abia după aceea s-a putut fixa cu paşi alternaţi de însăilare de-a lungul conturului modelelor. Rebeka Nagy Artist-restaurator de textile cu studii superioare 9700, Szombathely, str. Nagy Lajos király nr. 62. 1078 Budapest, str. Murányi nr 274. Tel.: +36-30-580-3644 E-mail: nagyreba@gmail.com BIBLIOGRAFIE CS. KOTTRA Gy. (1998): A szabadságharc zászlóinak restaurálásáról. In: Magyar Múzeumok, Budapest, 1998/2. pp. 3-5. FLURY-LEMBERG, M. (1988): Textile conservation and research. Abegg-Stiftung, Bem. KATKÓNÉ BAGI É. (1994): Egy 1806-os polgárőrségi zászló restaurálása. In: Műtárgyvédelem 23. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp. 151-155. LAKINÉ DR. TÓTH I. (1992): A zászlófestészet kialakulása Magyarországon és a festett zászlók restaurálási problémái. In: Műtárgyvédelem 21. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp. 85-94. MILLEI I. (1997): Zászlórestaurálás - az újrarestaurálás problémái. In: Műtárgyvédelem 26. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp. 107-116. PATAKI A. (2011): Késő reneszánsz rátéthímzéses selyemfüggönyök restaurálása. In: Műtárgyvédelem 36. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp. 101-111. STALMAJER A. (1992): A cserkészszövetség országos zászlójának restaurálása. In: Műtárgyvédelem 25. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp. 173-178. TÍMÁRNÉ BALÁZSY Á. - EASTOP, D. (1998): Chemical Principles of Textile Conservation. Butterworth-Heinemann, Oxford. TÍMÁRNÉ BALÁZSY Á. (1991): Szintetikus polimerek a textildublírozásban és megerősítésben. In: Műtárgyvédelem 20. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp.79-111. TÍMÁRNÉ BALÁZSY Á. (1978): Műanyagok a műtárgyvédelemben. Múzeumi Restaurátor és Módszertani Központ, Budapest. TÍMÁRNÉ BALÁZSY Á. (1993): Műtárgyak szerves anyagainak felépítése és lebomlása. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest. TÍMÁRNÉ BALÁZSY Á. (1997): Irányzatok a textilrestaurálásban a 20. század végén. In: Műtárgyvédelem 26. Magyar Nemzeti Múzeum, Budapest, pp. 117- 126. https://hu.wikipedia.org/wiki/Paraffin. 109
