Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)
Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása
Dintre bacterii, speciile genului Bacillus, precum şi unele încrengături ale Bacteroides, Clostridium, Pseudomonas, Streptococcus, Staphylococcus şi Micrococcus pot cauza reacţii alergice sau alte boli. Actinomyces, numită şi ciuperca radiant, face parte de asemenea din grupul bacteriilor patogene.14 Condiţiile ambientale şi numărul sporilor pe metru cub determină riscul infecţiei.15 Acest aspect trebuie luat în considerare în momentul strângerii, adunării obiectelor, la dezveliri arheologice, în timpul restaurării dar şi pe parcursul organizării condiţiilor de conservare preventivă, în depozite şi expoziţii. Cercetări referitoare la riscurile de contaminare în domeniul protecţiei patrimoniului, sunt puţine,16 dar au fost formulate propuneri pentru elaborarea unor dispoziţii concrete privind protecţia adecvată a obiectelor de artă, a personalului implicat şi a vizitatorilor.17 Recunoaşterea - definirea microorganismelor Prezenţa microorganismelor este greu de recunoscut dacă pe obiect încă nu se observă semnele tipice ale degradărilor cauzate. Trebuie tratate cu precauţie toate piesele care ajung sau care se află deja în colecţii şi prezintă depuneri de praf sau pământ, chiar dacă nu manifestă semnele contaminării, întrucât atât praful cât şi pământul pot conţine diferite microorganisme, spori sau alţi agenţi prin care persistă riscul infectării atât a celorlalte piese cât şi a personalului implicat.18 Trebuie de asemenea să cunoaştem circumstanţele anterioare aducerii pieselor în colecţii, întrucât microorganismele prezente în noua ambianţă pot fi sursele unor noi contaminări, în special pentru materialele cu un conţinut ridicat de apă, provenite din medii umede.19 14 P aeruginosa, S. viridans. Valentin 2010. p. 3., Zukiewicz-Sobczak 2013. 15 Valentin 2007. p. 13. S-a demonstrat că în anumite situaţii chiar şi o cantitate minimă de spori poate declanşa reacţii alergice severe, de ex. în cazul Allernaria alternata 100/m3 şi Cladosporium herbarum 3000/m3. 16 Se demarează cercetări în primul rând în domeniul arhivelor. Boli cauzate de fungii cel mai frecvent identificaţi în ambianţa personalului din arhive şi muzee, sunt: rinita, dermatita, bronşita alergică, astma, aspergiloza bronhopulmonară alergică, pneumopatia de hipersensibilitate (alveolită). Nolard 2001. în bolile cauzate de mucegaiuri un rol semnificativ deţin şi sporii, micotoxinele şi compuşii organici volatili. Despre frecvenţa simptomelor şi tulburărilor, afecţiunilor cauzate de fungi, vezi Mara-Mara 2011. p. 14. diagrama nr. 1, după Sakikinoja- Salomenet al. 2003. 17 Valentin 2007. p. 13. 18 Fibrele textile, celulele epiteliale moarte, săruri, alte impurităţi etc. constituie un suport nutritiv prielnic microorganismelor; solul conţine atât fungi cât şi bacterii patogene. Diferitele structuri inactive pot cauza de asemenea alergie. 19 Materialele conţin apă în stare liberă şi apă legată. Conţinutul de apă în stare liberă, „activ”, este caracterizat prin termenul: „activitatea apei”. Activitatea apei este definită prin raportul dintre presiunea de vapori a soluţiei şi presiunea de vapori a apei pure, deci valorile numerice oscilează între 0 şi 1. Unitate de măsură este: aw. Substanţele dizolvate scad cantitatea apei accesibile. Activitatea apei, pH-ul, temperatura, umiditatea etc., influenţează înmulţirea microorganismelor. Pe larg vezi: Borsodi et al. 2013. p. 76, Beöthyné Kozocsa et al. 2013. pp. 101-102. Valorile de activitatea apei, necesară pentru înmulţirea anumitor microorganisme, vezi la: http://www.vitaliskft.com/docs/vizaktivitasmeres.pdf. Dacă degradarea biologică este vizibilă, este strict necesară separarea obiectului sau a vestigiului infectat, pentru a minimaliza posibilitatea răspândirii microorganismelor. Este de asemenea important să determinăm cauza infecţiei, natura agenţilor patogeni şi să cunoaştem efectele negative exercitate asupra obiectului şi asupra personalului. în Budapesta, Centrul Naţional de Epidemiologie20 execută analize microbiologice la cerere. Colaboratorii institutului identifică speciile de bacterii şi fungi din probele recoltate de pe suprafaţa obiectelor sau din aerul ambiental, stabilesc numărul structurilor fungice şi informează despre riscul efectelor adverse asupra sănătăţii. Analizele durează destul de mult, sunt costisitoare şi de cele mai multe ori sunt efectuate la cererea restauratorului, după ce piesa infectată a fost deja introdusă în colecţie, ori a fost extrasă din săpături, respectiv a ajuns în atelierul de restaurare. în multe cazuri nu se execută deloc astfel de analize. Ar fi foarte important ca restauratorii şi ceilalţi specialişti implicaţi în săpături, dezveliri, să-şi însuşească procedee simple de recoltare a probelor pentru analize micologice, care nu necesită aparatură specială.21 De asemenea este recomandată aplicarea unor teste (foto 7-8) - de ex. produsele Merck Millipore - care se pretează pentru cultivarea unor bacterii şi fungi patogeni, cum ar fi Pseudomonas aeruginosa şi Aspergilus niger, în 48, respectiv 72 de ore.22 Metode de dezinfectare Nu este uşoară adoptarea unei soluţii de combatere a microorganismelor, care să nu afecteze în viitor obiectul, în special dacă acesta a fost realizat din mai multe tipuri de materiale. Nu există o metodă unică, care ar funcţiona în fiecare caz aparte, iar deseori procedeul sau substanţele folosite pot prezenta riscuri asupra organismului uman. Curăţirea mecanică Mai mulţi autori recomandă curăţirea mecanică cu aspiratoare prevăzute cu dispozitive speciale / filtre, care filtrează sporii23 * * şi îndepărtează diferitele structuri fungice, reducând la un nivel minim încărcarea fungică şi posibilitatea de recontaminare (foto 9). Avantajul metodei constă în evitarea oricăror substanţe care ar provoca degrada-20 De la 1 aprilie 2017 funcţionează sub denumirea de Institutul Naţional de Sănătate Publică Secţia Micologie. 21 Despre unele metode de recoltare a probelor vezi: Erdei-Németh 2014. p. 66.. 22 De ex. testele Envirocheck®Contact (TVC pentru determinarea numărului total de germeni, YM(R) pentru detecţie drojdii şi mucegaiuri etc.) aplicate pentru determinarea contaminării înainte de conservarea lăzilor din Brădeni în cadrul unui parteneriat germano-maghiar între instituţii de învăţământ superior, https://www.merckmillipore.com/ HU/hu/product/Contact-TVC ,MDA CHEM-102149#anchor_ Description. 23 High Efficiency Particulate Air (HEPA) filter asigură o filtrare de 99,97%, este capabil să lege impurităţile, particulele din aer, mai mari decât 0,3 microni. https://en.wikipedia.org/wiki/HEPA. 124
