Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)
Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben
de conservare. Deformarea discului incomplet probabil putea fi datorată de uscarea rapidă a acestuia după ridicare din mormânt. Un nit din acest disc lipsea. în momentul primirii obiectelor nu a putut observa cu ochiul liber nicio incrustaţie pe discuri, însă produşii de coroziune verzi, sporadice, vizibile în fierul corodat, au arătat existenţa unui aliaj pe bază de cupru. Urmele, petele mici de aurire pe versoul falerei ne-au dus la concluzia că produşii de coroziune ai fierului au îndepărtat aproape în totalitate aurirea de pe suprafaţa incrustaţiilor. Analiza materialelor Analizele materialelor au avut scop dublu, pe o parte am dorit să primim informaţii despre obiecte şi materialele componente pentru a putea planifica restaurarea, pe de altă parte am fost curioase dacă se poate identifica tehnica de execuţie a falerelor, în special cea a damaschinării pe baza rezultatelor investigaţiilor. Analizele efectuate înainte de restaurare şi în urma dezvelirii ornamentaţiei au oferit informaţii despre anumiţi paşi ai tehnicii de execuţie, dar metoda damaschinării nu s-a putut identifica. Analizele materialelor înainte de restaurare Radiografie înainte de restaurare a fost necesar să ne convingem cu ajutorul radiografiei21 despre existenţa incrustaţiilor pe falere. înregistrările (foto 5) au demonstrat acest fapt şi au suportat constatările efectuate cu ochiul liber, legate de starea de conservare a discurilor. Microanaliza cu fascicul de electroni Identificarea peliculei de aur prelevată din obiect a fost făcută cu microanaliza cu fascicul de electroni.22 Prezenţa mercurului detectat prin analiză a demonstrat că suprafaţa incrustaţiilor a fost aurită prin amalgamare (cu mercur), la care s-a folosit un aliaj de aur23, cu aur foarte curat. Examen Computertomografie Pe baza celor 1600 imagini24 realizate prin scanarea computertomografică (în continuare CT) a obiectelor, s-a format structura tridimensională a discurilor. Dezavantajul examinării constă în faptul că imaginea tridimensională poate fi analizată doar prin intermediul calculatorului, iar prezentarea rezultatelor se poate efectua doar pe baza în21 Imaginile au fost făcute de Horváth Mátyás, colaborator al Universităţii de Arte Plastice a Ungariei. 22 Analiza a fost efectuată de dr. Tóth Attila, fizician, colaborator al Academiei Maghiare de Ştiinţe, Institutul Tehnic şi de Ştiinţa Materialelor. 23 Aliajul se compune din 96% aur. 24 Examinarea a fost efectuată de inginerul laborant Bencze Zsolt în Laboratorul Central pentru Calitate, Continental Automotive Hungary SRL. registrărilor bidimensionale (plane). Pe aceste imagini2' (foto 6) ornamentaţia incrustaţiilor a devenit mai uşor de interpretat şi de studiat, iar fragmentele au putut fi îmbinate.26 Desenele de reconstrucţie celor două discuri au fost realizate pe baza acestor imagini27 (fig. 4). Ornamentul de plasă, împărţit în patru câmpuri de câte un ornament similar unei plante, este conturat pe marginea şi în miezul discului de câte un motiv circular de curpen. Ornamentaţia discurilor este aproape identică, diferenţe principale sunt prezente în direcţia şirului de împletitură, respectiv pe partea superioară a pandurilor cu ornament vegetal. Aceste forme asemănătoare unei perechi de păsări sunt poziţionate diferit pe cele două discuri: pe unul se află faţă în faţă, iar pe celălaltul cu spatele întoarse. Examenul Computertomografie a oferit un rezultat mai evaluabil, decât radiografia. Utilizabilitatea imaginilor CT în etapele următoare a studierii obiectelor a rămas o întrebare încă nerăspunsă. Evaluarea imaginilor CT s-a efectuat în timpul şi după dezvelirea ornamentaţiei, deoarece aurirea ieşită la suprafaţă în decursul restaurării a ridicat probleme noi. Pe imaginea CT a ornamentaţiei, suprafeţele unde lipseau incmstaţiile puteau fi clar determinate. Pe secţiunile transversale s-a putut defini adâncimea şi lăţimea26 inciziilor pe baza metalului incrustat, precum şi faptul că incrustaţia nu poate fi diferenţiată pe imagini de stratul de aurire, aflat superior, probabil datorită caracterului subţire al acestuia. Pornind de la culoarea incrustaţiilor, vizibilă pe imagini, poate fi afirmată ferm că zonele deschise la culoare pe imaginile CT arată incrustaţia şi nu aurirea. în consecinţă, au fost descoperite în decursul restaurării şi suprafeţele care nu conţineau incrustaţii pa baza imaginii CT, dar unde, în realitate s-a păstrat aurirea. Prin analiza fundului şi peretelui fiecărei incizii s-ar putea identifica metoda execuţiei inciziilor (gravare sau îndesare), unealta utilizată şi eventual direcţia folosirii acesteia, însă mărirea necesară pentm această analiză, a rezultat o imagine neclară. în perioada avară firele incrustate puteau fi executate din fir de metal plin ori tubular, cel din urmă a fost pregătit prin înfăşurarea benzilor metalice tăiate subţire. Pe imaginile de radiografie ale obiectelor damaschinate pot fi uşor observate benzile oblice caracteristice firelor metalice înfăşurate, atunci când firele nu au fost fixate în inciziile prin topire. în cazul perechii de faleră din Sződliget, imaginile de radiografie şi CT nu arată textura oblică descrisă. Acest lucru poate să datoreze folosirii firului plin la execuţie, însă nici tehnica topirii nu poate fi exclusă, 25 Pe imaginile CT părţile închise se referă la suportul de bază din fier, cele deschise la culoare reprezintă incrustaţia. 26 Nu s-a efectuat înregistrare CT despre cele două piese ale discului fragmentar, restaurate anterior. 27 Desenele de reconstrucţie au fost făcute de autoarea. 28 Diferenţele de adâncime, de lăţime şi în secţiunea transversală puteau fi generate de unealta folosită, unghiul acesteia diferit faţă de suprafaţă şi roaderea acesteia. 81
