Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)
Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben
practicată fereastra de dimensiuni considerabile, de pe peretele nordic al navei.8 Iniţial, în acest loc nu exista nici o deschidere. Meşterii nici nu bănuiau existenţa unor picturi murale de o jumătate de mileniu, sub stratul de tencuială alb şi gros. în rama rustică a ferestrei, confecţionată din lemn, au fost montate elemente pătrate din sticlă incoloră, cu dimensiuni identice. Ramele ferestrelor de pe latura sudică şi cea nordică au fost construite din lemn de stejar şi sunt fixate în zidărie prin cârlige şi ştifturi de lemn. Meşterii de odinioară au executat o lucrare bună, din materiale de bună calitate; structura de lemn nu a suferit vătămări, deformări. Fereastra de dimensiuni mari, de pe peretele de nord, cu închidere uşor arcuită, este împărţită în trei registre egale prin două baghete orizontale, care au aceeaşi lăţime ca rama însăşi. Unităţile mai mici sunt divizate şi consolidate la rândul lor în direcţie longitudinală şi verticală prin alte şipci. O unitate mai mică este compusă din 4 bucăţi de sticlă de formă pătrată, panoul fiind alcătuit dintr-un total de 48 de elemente. Nu se identifică lipsuri, doar câteva crăpături. Acestea pot fi reasamblate şi lipite cu adeziv invizibil, al cărui indice de refracţie este identic cu cel al sticlei. Asemenea adezivi se găsesc şi în comerţ. Sticlele originale trebui păstrate (foto 14)\ Din partea sudică, nava este iluminată prin trei ferestre lungi, cu închidere arcuită (foto 15). Fiecare se compune dintr-un singur panou. Ramele masive de stejar au fost montate din interior; ele nu sunt înzidite, fixarea lor fiind asigurată de cârlige metalice masive (foto 16). Panourile sunt împărţite în câte patru câmpuri prin baghete orizontale, cele trei registre superioare fiind asamblate din elemente hexagonale, incolore. Fiecare câmp este consolidat în direcţie orizontală cu tije metalice pentru contracararea presiunii exercitate de vânt şi împotriva deformărilor superficiale. Capetele aplatizate ale tijelor sunt fixate de rama de lemn cu ajutorul cuielor metalice, iar pe suprafaţa panoului acestea sunt prinse de nervurile de plumb prin benzi subţiri de plumb (foto 17). Panourile vitrate sunt montate pe partea exterioară a ramei, dar aceasta este acoperită parţial sau total de tencuială. Consolidarea panourilor pe latura exterioară este asigurată printr-o tijă metalică verticală (foto 18). Printre sticlele vechi, unele elemente au devenit puţin opace datorită degradării sticlei. Această transformare este un proces natural care sugerează vechimea sticlei. Depunerile superficiale de murdărie trebuie însă înlăturate din timp în timp, prin procedee mecanice sau chimice, de pe ambele feţe ale sticlei, fără demontarea ferestrei. Numărul suprafeţelor mate se va înmulţi cu timpul, dar acest fenomen aparţine de îmbătrânirea naturală a sticlei. Asemenea caracteristici se regăsesc şi la vitraliile medievale. în numeroase ţări ale Europei, în Franţa, în Germania, aceste tipuri de ferestre sunt păstrate; putem urma şi noi exemplele pozitive! Suprafaţa dreptunghiulară in-8 Lángi-Mihály 2008. p. 2. ferioară a ferestrelor de pe latura sudică a fost împărţită în patru triunghiuri dreptunghiulare. Sticlele triunghiulare, montate din interior, au fost fixate cu şipci şi cuie metalice. La ferestrele mari se identifică doar lipsuri de dimensiuni mici. Sunt mai multe elemente fracturate pe orizontală, care pot fi lipite cu adeziv invizibil. Numai pe latura sudică a corului, la o fereastră mică, sunt lipsuri parţiale. Toate ferestrele au fost întreţinute în mod curent, lipsurile au fost completate. Deteriorarea a fost astfel mai lentă, practic neglijabilă. Ighişul Nou - valori latente, ferestre medievale uitate Există situaţii de excepţie, în care se păstrează fragmente de ferestre din perioada anterioară Reformei. în corul bisericii evanghelice din Ighişul Nou, pe pastoforiul sculptat din piatră, este inscripţionat anul de execuţie 1491. Probabil în aceeaşi perioadă au fost sculptate ancadramentele de piatră ale ferestrelor cu muluri, din cor, şi au fost confecţionate geamurile cu armătură de plumb. în fiecare deschizătură din biserică se păstrează, fragmentar, părţi vechi cu împărţire geometrică, asamblate din elemente dreptunghiulare sau circulare. în cele trei ancadramente cu muluri din cor găsim sticlă colorată; în celelalte, câmpurile au fost realizate din sticlă incoloră, subţire, de bună calitate, montată în cadru de plumb. în ferestrele din cor cu închidere semicirculară, se păstrează geamurile decorative vechi doar în partea superioară, între mulurile de piatră; pe latura nordică aproape toată suprafaţa este intactă. în fiecare caz găsim multe elemente sub formă de disc (Butzenscheibe).9 Majoritatea elementelor de sticlă sunt incolore, printre ele sunt intercalate bucăţi colorate, de un galben, roşu, mov sau verde surprinzător de intens. Partea inferioară a ferestrelor a fost probabil distrusă, aceste suprafeţe au fost ulterior înzidite. Dimensiunile originale ale ferestrei sunt marcate pe latura exterioară de montantul central al ancadramentului şi de glaful ferestrei.10 * în cazul fragmentelor de muluri, pe baza vestigiilor arheologice, se pot identifica anumite asemănări cu motivele romanice şi gotice timpurii din Europa Centrală şi de Vest (foto 19). Vechimea pieselor este dovedită de unele caracteristici tehnice: trecerile întâmplătoare, observate la nuanţele unui element central mov, topit cu mangan, respectiv inegalităţile elementelor galbene. Aceste imperfecţiuni accidentale au conferit picturalitatea vitraliilor în perioadele istorice. Incluziunile de aer şi prelucrarea inegală a suprafeţei sunt indicii referitoare la tehnica de execuţie. Urme de pictură, conturare sau nuanţare superficială nu se identifică. Tehnica incipientă de topire a sticlei şi prelucrarea inexperimentată ne duce cu gândul la o glăjărie 9 Szabó 2009. 10 Cu prilejul intervenţiilor de restaurare din anii 2014-2015, acestea au fost redeschise, iar lipsurile ferestrelor au fost reconstruite. 123
