Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)
Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben
în mănăstire se păstrează numeroase opere de artă, statui, tablouri, fragmente de altar cu valoare artistică şi istorică semnificativă. în capela mănăstirii se păstrează, într-o ramă bogat ornamentată, o copie a unei icoane făcătoare de minuni, foarte apropiată de icoana bisericii Santa Maria Maggiore din Roma; două copii ale icoanei se găsesc pe altarul principal al bisericii franciscane din Cluj-Napoca, respectiv pe un altar lateral al bisericii franciscane din Călugăreni. Pe coridorul mănăstirii găsim o statuie de lemn a Fecioarei Victorioase. Pe coridorul de la etajul mănăstirii sunt expuse două tablouri reprezentând Biciuirea lui Hristos, respectiv pe Sfântul Francisc. Starea de conservare La sfârşitul secolului XX, ordinul franciscan şi-a recăpătat proprietatea şi a izbutit să înceapă reabilitarea ansamblului abandonat de mai multe decenii. După restaurarea, renovarea arhitecturală a bisericii a fost efectuată cercetarea mobilierului de lemn, relevarea stării de conservare, întocmirea proiectului de restaurare şi a debutat restaurarea. Starea de conservare a mobilierului de lemn se prezintă la un nivel mediu, având în vedere multiplele intervenţii, reparaţii, revopsiri mai mult sau mai puţin reuşite; s-a conservat mult din materialul lemnos şi din suprafeţele pictate originale din ansamblul unitar baroc, valoros. Nu se constată lipsuri, deteriorări sau înlocuiri structurale majore. Probabil cea mai însemnată intervenţie a avut loc cândva la începutul secolului XX: tabernacolul turnant, care se rotea în jurul unei axe centrale, evazat în formă arcuită, a fost mutilat, structura fiind prevăzută cu uşi simple (foto 7). La altarul principal, degradări biologice însemnate, se identifică doar la structura soclului. Aceasta a fost supusă unei umidităţi constante de-a lungul timpului, dezvoltându-se infecţii de insecte xilofage la nivelul soclului, la elementele orizontal-inferioare ale structurii. Intervenţii considerabile au fost săvârşite pe suprafaţa pictată, prin repictări, revopsiri repetate. Acestea au avut caracter selectiv, nefiind uniforme pe toate suprafeţele. în general, se constată trei sau patru straturi de repictare. La soclul altarului principal, imitaţia de marmură în nuanţe de roşu, alternată cu suprafeţe albe, a fost revopsită de patru ori; straturile ulterioare sunt toate mai modeste, în diferite tonuri de alb (foto 8). Scrinul central al Fecioarei a fost decorat cu vemisuri colorate, pictate pe fond de argint, într-o manieră spectaculoasă, imitând un motiv de scoică; a fost revopsit cu cinci straturi ulterioare (foto 9). La cele cinci statui din registrul central, de dimensiuni la scară umană, am întâlnit în general câte trei straturi de repictare, aplicate pe cromatica valoroasă de secol XVIII (foto 10). Personajele compoziţiei Sfânta Treime de pe fronton, au fost revopsite în câte două respectiv trei straturi. La ornamentele sculptate şi aurite se identifică de asemenea mai multe intervenţii ulterioare. Pe baza unei inscripţii în creion, din anii 1830, găsită pe primul strat de repictare de pe panoul frontonului, presupunem, că prima repictare s-a efectuat înainte de această dată. O hârtiuţă ascunsă în scrinul statuii centrale ne informează despre intervenţii de mare amploare asupra altarului în anul 1898; lucrările au fost efectuate de auritorii şi sculptorii Imrecska şi Szántó. Atribuim acestei intervenţii un strat de pictură caracteristic sfârşitului de secol XIX - începutului de secol XX. O altă inscripţie în creion, sugerează că cel de-al treilea strat de revopsire era deja aplicat în anul 1945. în sumar, putem afirma că straturile de repictare ulterioare nu constituie valori culturale sau artistice deosebite (foto 11-14). Restaurarea altarului Restaurarea a fost efectuată prin operaţii, metode şi cu materiale comune, generale, binecunoscute specialiştilor în practica de restaurare, fapt pentru care descriem foarte succint procesul întreg şi reflectăm asupra unor aspecte, observaţii, pe care le considerăm instructive. După efectuarea cercetărilor, a probelor de decapare şi curăţire, am întocmit proiectul de restaurare în vederea obţinerii avizului autorităţii competente. Altarul a fost parţial demontat: structura de tâmplărie a rămas in situ, iar statuile, sculpturile decorative aplicate şi scrinul central al statuii Fecioarei au fost desprinse. îndepărtarea repictărilor şi revopsirilor ulterioare a reprezentat cea mai importantă sarcină. Aceasta a fost efectuată pe de o parte prin metode mecanice, iar pe de altă parte prin metode chimice. După procesul de dezinfectare, au urmat consolidarea structurală şi completările lipsurilor mici în plastică. Dat fiind faptul că altarul şi-a păstrat în stare bună şi în mare măsură stadiul din secolul al XVIII-lea atât în structură, cât şi în decoraţii şi nu în ultimul rând la nivelul cromaticii, acesta nu a necesitat integrare cromatică, retuş pe suprafeţe mari (foto 15-16). Intervenţiile de înlăturare a revopsirilor ulterioare s-au extins la întreaga pictură a altarului. Toată suprafaţa pictată a suferit revopsiri ulterioare. întrucât straturile de revopsire nu reprezentau valoare artistică, am decis înlăturarea lor. Decaparea suprafeţelor decorate cu imitaţie de marmură a fost o sarcină relativ uşoară. Am îndepărtat multiplele straturi de revopsire cu liant de ulei, prin metode combinate, termice şi mecanice. Cu ajutoml unui aparat de dimensiuni mici, la care se poate regla exact temperatura şi cantitatea aemlui emis, suprafaţa de intervenţie poate fi limitată la un singur cm2, sau chiar o jumătate de cm2; am obţinut astfel rezultate bune în ceea ce priveşte decaparea suprafeţelor cu imitaţie de marmură. Primul strat care a cedat sub efectul aerului cald, a fost un vemis gros, uşor îngălbenit, aplicat direct pe suprafaţa picturii originale; acesta s-a înmuiat şi a putut fi înlăturat împreună cu celelalte straturi de repictare (foto 17). Dorim să accentuăm faptul că suprafaţa pictată nu s-a supraîncălzit. Curăţarea s-a realizat treptat, acţionând pe porţiuni foarte restrânse, iar intensitatea şi durata de acţiune a aerului cald a putut fi reglată în siguranţă. Se cunoaşte efectul 114
