Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)

Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben

Concluzie Pe baza rezultatelor analizelor de pigmenţi, este evidentă modificarea considerabilă a cromaticii picturilor murale din corul bisericii din Mălâncrav şi în ciuda aparenţelor, imaginea estetică a picturilor, vizibilă în zilele noastre, diferă foarte mult de splendoarea originală. Printre prin­cipalii factori de degradare putem aminti în primul rând efectele chimice ale soluţiilor de săruri care au afectat mai ales pigmenţii cu conţinut de plumb şi de cupru. In al doi­lea rând, starea de conservare destul de rea a tencuielii şi a straturilor picturale, se datorează umidităţii şi fenome­nului de eflorescenţă. Suprafeţele care original erau albaştri, precum cerni pictat cu azurit, s-au transformat datorită formării clorurii de cupru, de culoare verde, ori au fost distruse complet de efectul umidităţii. Malachitul cu structură sfemlitică, s-a transformat la fel ca azuritul, dar această schimbare nu a cauzat alterarea majoră a coloritului, a aparenţei estetice. Pe alocuri, unde culoarea originală era cu certitudine albastră (cerni sau mantia Maicii Domnului) iconografia scenelor uşurează deducerea coloritului original, dar în zonele inferioare ale zidurilor culoarea originală, albastră sau verde, a veşmintelor sfinţilor nu poate fi stabilită. O problemă similară de identificare a coloritului origi­nal se iveşte şi pe suprafeţele înnegrite şi maronii, vizibile pe bolta corului şi pe registrele superioare ale zidurilor, care conţin oxizi de cupru, dar care au fost decorate origi­nal cu malachit verde. Părţile care apar în nuanţe variate de negru, maro, gri, sau chiar alb, pot fi rezultatele unor transformări ale pigmenţilor pe bază de plumb. Chenarul scenelor era decorat cu miniu, transformarea treptată a pigmentului de plumb a rezultat diferite nuanţe cromatice de negru-gri-alb-portocaliu. Motivele decorative pictate cu şabloane, prezintă şi ele alterări ale stratului de culoare în formă de degradeuri. în cazul culorilor care conţin plumb, nuanţa originală a pig­mentului este discutabilă, deoarece roşul miniu, galbenul de plumb şi albul de plumb se pot transforma în materiale identice: oxizi de plumb sau cloruri de plumb. Transformările chimice ale pigmenţilor se datorează în primul rând efectului chimic al sărurilor solubilizate de umiditatea din pereţi. Aceste procese sunt ireversi­bile, restaurarea poate avea ca scop doar încetinirea sau diminuarea efectelor. Ca un obiectiv important putem aminti stoparea infiltraţiilor, a diferitelor surse de apă şi monitorizarea constantă a valorilor de umiditate. în cazul unor pigmenţi - ca albul de plumb - în mediul alcalin al picturii murale, intervine cu timpul, aproape întotdeauna, transformarea culorii albe. Pe lângă analizele de material şi determinarea zonelor de umiditate, a fost elaborată o hartă, prezentând releve­ul degradărilor16; aceasta poate fi de folos în cazul unor intervenţii de restaurare a picturilor murale. Concentraţia ridicată de săruri şi prezenţa sărurilor higroscopice pot împiedica procesele de restaurare, mai ales în cazul în care ar fi necesară impregnarea suprafeţei. Din această cauză aplicarea locală a unor comprese de solubilizare şi eliminare a sămrilor poate fi necesară pe aceste suprafeţe. Extragerea completă a sămrilor din pereţii din cor este imposibilă, deoarece o parte a sămrilor provine din mate­rialele de constmcţii iniţiale. Scopul restaurării este con­servarea, stabilizarea stării actuale, împiedicarea exfolie­­rii şi desprinderii stratului de pictură, localizarea căilor de acces a apei, limitarea surselor de umiditate şi diminuarea activităţii sămrilor. Pe baza rezultatelor analizelor poate fi executată o reconstmcţie teoretică digitală a cromaticii originale (foto 95-96), care ne ajută să înţelegem modul de folosire a materialelor şi tehnica de execuţie; contribuie totodată cu informaţii importante la cunoaşterea şi cercetarea de is­toria artei, precum şi în procesul de atribuire a picturilor murale şi conturarea activităţii unor şcoli de pictură. Autorii fotografiilor: Gábor Kovács Gaylhoffer, Eva Galambos, Ákos Török, Erika Nemes, Zsuzsánna Váli. BIBLIOGRAFIE AZÉ, S. - VALLETT, J.M. - POMEY, M. BARONNET,A. - GRAUBY, O.: Red lead darkening in wallpaintings: natural ageing of experimental wall­­paintings versus artificial ageing tests. In: Eur. J. Mine­ral. Fast Track Article, Fast Track DOI: 10.1127/0935- 1221/2007/0019-1771 BAUER J. - NOVÁK A.: Artificial copper pigments in wallpaintings. In: Technológia Artis 3. 1993, pp. 153— 158. BIDAUD, E. - HALWAX, E. - PANTOS, E. - SIPEK, B. (2008): Analyses of a Green Copper Pigment Used in a Thirteenth-Century Wall Painting. Studies in Con­servation 53.pp. 81-92. CARDELL, C. - GUERRA,I. - YEBRA-RODRIGUEZ, A.: Tin Deterioration on Polych rome Stone Sculptu­res of the San Jeronimo Church (Granada, Spain) Jun 2012 http://www. ehu. eus/sem/ macla_pdf/mac 1 a 16/ Maclal6_054.pdf EASTAUGH, N. - WALSH, V. - CHAPLIN, T. - SID­­DALL, R. (2004): The Pigment Compendium. CD­­ROM, Elsevier. FITZHUGH, E.W. (1986): Red Lead and Minium. Ar­tists’ Pigments voi. 1. Cambridge, pp. 109-140. GALAMBOS Éva -VIHART Anna (2013): Pigmentum, az első magyar nyelvű internetes pigment adatbázis (Pigmentum: prima bază de date de pigmenţi în limba maghiară) (www.pigmentum.hu) HEYDENREICH, G. (2003).: “A note on Schifergrün”. In: Studies in Conservation, 48(4). pp. 227-36. 16 Lóránd Kiss şi colegii. 106

Next

/
Thumbnails
Contents