Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 15. (Székelyudvarhely, 2015)
Mester Éva: Az egyszerű geometrikus elosztású ablakok védelme és megőrzésük fontossága
Urzeala legăturii atlas liseré din 5 şi 8 fire a corsetului nu a fost identificabilă, bătătura s-a realizat din mătase. Urzeala şi bătătura ţesăturii I. Gros de Naples din căptuşeală este din mătase. Căptuşeala care deservea drept solidificare la paftaua închizătoare a corsetului (Il/a şi Il/b) este prezentă doar în faţă, pe o fâşie îngustă. Căptuşeala Il/a era descompusă într-o asemenea măsură, încât am putut identifica doar faptul că era din pânză cu ţesătură. Căptuşeala Il/b are legătură diagonală şi este din stofă, urzeala şi bătătura sunt pe bază de lână. Căptuşeala III a rămas vizibilă doar pe câteva centimetri pătraţi, este din ţesătură tip pânză, atât urzeala cât şi bătătura sunt din mătase. în timpul analizelor privind tehnica de execuţie am descoperit pe partea cu căptuşeală a unui fragment rămăşiţele bretelei corsetului. S-au observat multe fire foarte subţiri una lângă cealaltă. Potrivit surselor pot fi luate în considerare două posibilităţi în legătură cu materialul bretelei: floem sau fanon.4 Testul de lignină efectuat pe proba din aceste fire a rezultat negativ, astfel prima opţiune a fost exclusă. După acesta, sub microscop electronic de scanare am comparat proba eşantionată din bretelă cu un eşantion dintr-un fanon existent. Rezultatul nu a fost pozitiv nici în cazul acesta din cauza diferenţelor semnificative în dimensiune. Imaginea pămlui de cal este oarecum similară cu proba din bretelă, însă am eliminat şi această posibilitate (foto 5). Clemele corsetului s-au realizat din fier, acest fapt a fost simplu de demonstrat cu ajutorul unui magnet.3 Starea de conservare Ţesătura de bază şi ţesătura căptuşelii umărului erau fragmentate. Aproximativ 60% din această bucată de îmbrăcăminte s-a distrus. în multe locuri a fost acoperit cu un strat de murdărie asemănător pământului, a devenit uscată, friabilă, cu menţinere săracă, pierzându-şi culoare iniţială s-a decolorat în maro. în cazul a două fragmente s-a observat şi mucegai pe suprafaţa lor. Miezul metalic al clemelor s-a distrus deja, forma lor iniţială s-a păstrat doar prin produsele de coroziune (foto 6). Curăţarea Curăţarea uscată a fragmentelor de umăr s-a efectuat cu un microaspirator. în zonele în care produsul corodat al metalului avea o legătură mai puternică la materialul textil, am slăbit iniţial depunerile folosind o perie cu păr fin şi un cuţit din os. A fost important ca fragmentele uscate să absoarbă umiditatea în mod treptat. Acest lucru a fost garantat de umidificarea prealabilă curăţării apoase, care a început cu ajutorul membranei semipermeabile Sympatex, iar în 4 Radvánszky 1896. 5 Probabil din cauza stratului de coroziune cu conţinut de magnetit, deoarece paftaua închizătoare pe baza radiografiei nu conţine miez metalic. cazul rămăşiţelor cu mai multe straturi s-a încheiat prin pulverizare cu apă dedurizată.6 în cazul pieselor fără cleme metalice curăţarea apoasă s-a efectuat cu o soluţie de apă dedurizată şi Genapol UD 0807 0,5g/l. în timpul spălării, mişcarea în condiţii de siguranţă a fragmentelor a fost garantată de o plasă din plastic (foto 7). Fragmentele care în ţesătură aveau cleme metalice şi inele au fost curăţate fără agent tensioactiv, doar cu apă distilată. în cazul unui fragment de pe umărul stâng, unde cutele benzilor s-au suprapus, a fost nevoie de desfacerea părţilor lipite laolaltă. Am reuşit acest lucra pe un blat de sticlă, cu ajutorai unor instrumente, cum ar fi cuţitul din os, spatule şi instrumente realizate din folii de plastic mai rezistent, umectând din când în când stofele. Nu s-a putut determina cu ochiul liber (pe baza culorii apei de spălare şi pe baza murdăriei depuse) vreo diferenţă de eficienţa în curăţare dintre curăţarea cu agent tensioactiv şi cel efectuat numai cu apă distilată. în timpul umectării, unele fragmente s-au umezit foarte lent. Suprafaţa lor avea o strălucire mecanică, iar în unele cazuri chiar şi după 20 de minute acestea pluteau pe suprafaţa soluţiei de spălare. Acest fenomen era de observat în cazul celor două piese din fragmentul umărului stâng, precum şi pe rămăşiţa din partea stângă din faţă a corsetului, adică pe zonele care anterior erau mucegăite. Se presupune că strălucirea şi plutirea pe suprafaţa apei este o consecinţă a prezenţei hifelor fungice. Ca o ultimă etapă a tratamentului, am imersat aceste fragmente pentru câteva secunde într-o soluţie de alcool etilic (CH3CH2OH) 70% cu apă distilată. Uscarea După curăţarea fragmentelor a urmat uscarea acestora pe formă. Am aşezat fragmentele textile scoase din apa dedurizată pe blaturi de Austrotherm acoperite cu folie de polietilenă. Absorbţia umidităţii de pe suprafaţa acestora s-a efectuat cu burete şi cu hârtie absorbantă. Fragmentele au putut fi netezite după acest pas şi s-a încercat reaşezarea firelor în direcţii corecte. în cazul procesului de uscare a fragmentelor cu cleme metalice a fost nevoie de o formă specială. Din Austrotherm am realzat o ’’scară” mică pe care am acoperit-o cu folie de polietilenă, pe care au fost aşezate fragmentele. Mai întâi am aşezat clemele metalice şi inelele în adâncitura creată pentru acestea, după care le-am fixat cu nişte ace ca să nu se deplaseze. După aceasta a fost posibilă fixarea fragmentelor prin cusătură cu ace entomologice de-a lungul liniilor de cusătură. Resturile de pe margini le-am fixat cu prese din marmură aşezate pe blaturi de sticlă, pentru a evita scindarea textilei de la margini până la ace din cauza forţelor care apar în timpul procesului de 6 Despre subiectul dedurizării, umectării a se vedea Várfalvi 2014. 7 Poliglicol eter de alcool gras 94
