Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 15. (Székelyudvarhely, 2015)
Mester Éva: Az egyszerű geometrikus elosztású ablakok védelme és megőrzésük fontossága
sunt construite din elemente dreptunghiulare, iar în punctele de intersectare au montate romburi din sticlă (foto31). Aparent aceasta este o împărţire simplă a suprafeţei, dar respectă reguli stricte de geometrie. Regăsim aceste motive ca decor de fond al ferestrelor cu blazon la catedralele gotice din Elveţia (foto32). Aceste motive s-au răspândit datorită durabilităţii lor. Nodurile simple de intersectare, în formă de cruce, sunt mai puţin rezistente decât cele în combinaţii de romburi sau pătrate. Utilizarea elementelor în formă de fagure Pe lângă ferestrele cu elemente în formă de ochi, romburi şi pătrate, erau la fel de răspândite şi ferestrele cu împărţire hexagonală, în formă de fagure. Datorită rezistenţei lor, au supravieţuit secole întregi. La acest model de fagure se foloseau două tipuri de sticlă, fie sticlă plană care cu ajutorul şablonului era tăiată pe formă, fie ochiuri cu marginile teşite. Elementele erau ataşate unul lângă celălalt direct, sau cu un element ajutător de transmisie, de exemplu, prinse între ele cu o bandă împletită. In unele cazuri, elementele în formă de fagure erau combinate cu o plasă din romburi. Aceste modele de fereastră erau folosite şi în arhitectura laică şi în cea ecleziastică. Observăm exemple frumoase la balcoanele închise cu ancadramente din calcar alb sculptat al clădirilor medievale, unde formele de fagure ale ferestrelor capătă o coloratură naturală verzuie în urma oxidării (foto 33). Şi în oraşele medievale din Slovacia de Sud erau utilizate frecvent motivele de fagure (foto 34). La fel de însemnată este prezenţa lor şi în clădirile ecleziale, în biserici fiind acoperite suprafeţe mari cu asemenea ferestre. în interioarele baroce supradecorate, unde totul este colorat - inclusiv mobilieml şi lacul de pe mobilier, lângă altarul bogat ornamentat nu se regăsesc ferestre colorate, elementele aurite din piatră fiind mai bine evidenţiate în lumina incoloră. Pentru rezolvările mai pretenţioase ale unor ferestre arcuite, se fabricau elemente cu decor repetitiv. Un fenomen frecvent în zilele noastre îl constituie faptul că elementele în formă de fagure nu mai sunt confecţionate din sticlă de manufactură, ci se folosesc elemente gata fabricate prin presare, care au o plasticitate uniformă, astfel că dispare efectul luminos variat. Menţionăm mai multe biserici din Cluj, unde elementele originale au fost schimbate cu elemente presate. Aşadar, a fost desfiinţat efectul optic bogat obţinut din elementele de sticlă fabricate manual care umpleau spaţiile şi interioarele cu lumină şi pe timp înnorat. Utilitatea ferestrelor, varietatea de forme şi universul cromatic al acestora au fost create, schimbate şi modelate de mentalitatea, de gusturile oamenilor. începând din secolul XVI confesiunile protestantismului promovau ideologia potrivit căreia calea spre Dumnezeu trebuie căutată în bogăţia sufletului şi nu în formalităţi. Odată cu reformarea dogmelor, au fost scoase din interioarele bogat ornamentate ale bisericilor altarele vechi sculptate şi aurite, imaginile pictate, iar frescele narative ale pereţilor au fost văruite. Au fost montate ferestre simple cu motive geometrice după moda puritană - fabricate cel mai des din elemente în formă de ochi, romb, fagure sau dreptunghi ori motive obţinute din combinaţiile acestora. Aceste ferestre rămâneau invizibile în mediul lor, nu ofereau coloratură interioarelor şi au supravieţuit secolelor. Structurile metalice de susţinere a geamurilor erau foarte rezistente. Erau create după specificul locului în ateliere, din materiale bine alese şi executate atent. în Transilvania au rămas asemenea ferestre de mai multe sute de ani în bisericile evanghelice, reformate şi unitariene, până în trecutul apropiat. Odată cu renovarea clădirilor aceste ferestre sunt periclitate. în unele cazuri fericite, panourile au ajuns sub balconul bisericii, în spatele ultimei bănci. Panourile vitrate care au fost duse în poduri sau depozite, s-au distrus în urma depozitării greşite, neadecvate riscând astfel pierderea definitivă a mărturiilor autentice despre cultura materială. Francezii care deţin colecţia cea mai bogată de vitraliu şi pictură pe sticlă, au conştientizat importanţa unui asemenea patrimoniu, punând accent pe salvarea valorilor, valorificarea patrimoniului şi pe restaurarea profesională. Războaiele au distrus picturile pe sticlă din bazinul carpatic. Mărturiile care au mai rămas, tocmai au fost schimbate în trecutul apropiat. împrejurările formării lor, degradările tipice, modul de restaurare încă nu au fost dezbătute în fond de literatura de specialitate. Este nevoie de specialişti, de restauratori pregătiţi, ca prin păstrarea tehnicii şi a materialelor originale să se poată restabili valoarea estetică a obiectelor. Pentru schimbare este nevoie de colaborare între istorici de artă, restauratori, administraţie şi specialişti în monumente, şi de pregătirea lor în acest domeniu. în învăţământul clerical ar fi oportună promovarea şi studierea obligatorie a metodelor de păstrare şi de protejare a valorilor materiale bisericeşti. BIBLIOGRAFIE GURMAI Mihály (1978): Az üvegművészet technikája I. Kézműves egyedi technikák. (Tehnicile artei sticlei I. Tehnici meşteşugăreşti specifice), Tankönyvkiadó Budapest, 75-76. pp. THEOPHILUS Presbiter (1986): A különféle mesterségekről. (Despre diferitele meşteşuguri). Műszaki Kiadó, Budapest Panneaux de vitres-vitraux (1996): Panneaux de vitres-vitraux. Mises en plomb, XIIe-XIXe siécles, voi. I, Paris, Centre de Recherches sur les Monuments historiques. Mester Eva DLA artist sticlar diplomat laureat al premiului Ferenczy Noémi expert în protecţia patrimoniului Tel: 06 70 211-3297 E-mail: mester.eva.l l@gmail.com 102
