Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)

Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása

recomandă pastrarea ferestrelor împreună cu toate com­ponente lor. Bucăţile de sticlă, componentele metalice şi tehnicile de preparare - care includ tehnici de plumbuire caracteristice unor ateliere - trebuiesc păstrate împreună cu tehnica de montare. Toate ferestrele de la Kalocsa au putut fi restaurate îm­preună cu componentele originale, cu maximă considera­ţie a autenticităţii (foto 23). O altă metodă de montare - folosirea benzilor metalice fixate cu şuruburi O altă metodă de montare a câmpurilor de sticlă, este atunci când sunt prinse între două benzi metalice plate şi fixate între ele cu şurub - le putem observa la ferestrele bi­sericii minorite de la Seghedin (foto 24). Capetele traver­selor verticale ajung peste marginile ferestrelor, iar vâr­furile ajustate se pierd sub platbandă. Suprafeţele extinse în ambele direcţii au fost dotate şi cu traverse orizontale. Barele rotunde au fost prinse de panouri cu sârmă din oţel prin nodurile de asamblare (foto 26). Această metodă însă nu este rezistentă în timp. Factorul timp devine critic la ferestrele supradimensionate. Este riscant din mai multe puncte de vedere dacă marginile de sus şi de jos ale pa­nourilor nu sunt fixate orizontal într-o ramă stabilă. Dacă mai există ataşată şi o structură de plumb în fileu, cu tim­pul suprafaţa deformată şi marginile turtite ale câmpuri­lor pot aluneca din benzile matalice înguste, care acoperă doar 1,5 cm din suprafaţa marginii foto27). Problema se accentuează atunci când din cauza distanţelor, suprafeţele verticale şi orizontale sunt împărţite în mai multe câm­puri, şi este folosit doar sistemul de fixare prin benzi (foto 28) . Astfel şansa de alunecare a câmpurilor se multiplică. Este dăunător panourilor faptul că marginile sunt aşezate exclusiv pe tijele şuruburilor de fixare a benzilor metali­ce, aceasta însemnând pentru câmpuri doar două sau trei puncte de fixare. Toată greutatea câmpului este aşezată pe o suprafaţă de câţiva milimetri. Din cauza suprasoli­citării au aparut spărturi în mai multe zone. Din punct de vedere static, umplerea golurilor dintre benzile metalice cu fimiş amestecat în chit nu prea a fost de folos (foto 29) . Chitul moale din creta de munte şi timişul din ulei de in a alunecat dintre benzi înainte de întărire, aşadar nu a servit nici la fixare nici ca material de etanşare. Pentru a obţine siguranţa statica a câmpurilor supradimensionate a fost necesară găsirea unor soluţii tehnice de racordare a traverselor verticale şi orizontale la nodurile de asam­blare. Traversele erau întinse una peste cealaltă în aşa fel încât cele verticale erau îndoite în punctele de intersectare şi astfel suprafaţa panoului era sprijinită pe toata lungi­mea, în ambele direcţii (foto 30). Deformările suprafeţei au provocat spargerea sticlei şi simultan căderea bucăţilor de sticlă (foto 31). Degradările au provocat la rândul lor alte probleme statice. In urma dislocării, câmpurile de sti­clă au alunecat din zona originală de montare, traversele verticale şi orizontale au alunecat şi ele de sub benzile de fixare şi nu mai îndeplineau funcţia de consolidare şi fixare (foto 32). Daunele au crescut şi mai mult odată cu fisurile apărute în jurul ferestrelor, în urma trepidaţilor. La biserica minorită din Seghedin, pe lângă problemele multiple de statică, degradările drastice ale vitraliilor cu deformări de mari proporţii, se asociază şi murdăria ade­rentă, mizeria şi diversele impurităţi care s-au depus pe toată suprafaţa. Aceste degradări distmg în mare măsură aspectul estetic al artefactelor. O altă problemă serioasă a vitraliilor este uzura cromatica, atât la cele figurative cât şi la cele ornamentale. Sunt afectate îndeosebi zonele pic­tate cu şablon prin tamponare, dar este afectată şi tonali­tatea zonelor de contur. Sunt cazuri în care a dispărut total pictura de pe suprafeţe. Probabil că aceasta se datorează materiei prime de slabă calitate şi folosirea cuptoarelor de ardere cu cocs. Temperatura era controlată cu „ochiul liber” la aceste cuptoare şi din această cauză temperaturile nu atingeau întotdeauna valorile optime. Crustele apărute din cauza condensului sunt de natură chimică, la care se mai adaugă şi dioxidul de carbon din aer. In urma reacţi­ilor chimice, materiile alcaline din compoziţia sticlei se transformă în potasiu şi în carbonat de sodiu, care for­mează suprafeţe opace aspre, distmgând structura sticlei. Zonele degradate astfel, absorb praful şi negrul de fum provenit de la lumânări - formând depozite grase (foto 33). Aceste tipuri de degradări sunt întâlnite la toate fe­restrele bisericilor, excepţie făcând partea centrală a fe­restrei intitulată „Botezul lui Voie” care este diferită de restul vitraliilor prin calitatea sticlei şi tehnica picturală (foto 34). Problemele complexe ale ferestrelor pictate de peste o sută de ani de la biserica minorită din Seghedin, nu permit restaurarea lor in situ. Tratarea degradărilor multi­ple se poate face doar în condiţii de laborator şi odată cu intervenţia de restaurare trebuie rezolvate şi problemele legate de statica structurii de rezistenţă. Lucrarea de fata cuprinde: modul de montare a ferestrelor, starea tehnică şi procesul de degradare a vitraliilor la cele două biserici, prin ele detaliindu-se modalităţile posibile de restaurare. Exemplele restaurării in situ sunt inspirate de la Catedra­la Arhiepiscopală din Kalocsa, iar cele din laborator sunt inspirate din biserica minorita Sfäntu Nicolae din Seghe­din. Proiectele celor două ansambluri de ferestre pictate şi realizarea acestora, s-au desfăşurat aproape simultan în prima decadă a secolului 20 - în doua ateliere de renume, marcante din punct de vedere profesional, cu numeroase lucrări de referinţă în trecut. Cele două exemple ne arată că circumtanţele date, pot duce la situaţii foarte bune dar si foarte rele, pe termen lung. Vitraliile de la Catedrala Arhiepiscopală din Kalocsa, analizate şi studiate în amă­nunt, sunt restaurate la faţa locului începând din 2012 de către autor, cele de la biserca minorită din Seghedin au fost investigate şi analizate în 2012-2013. Evet Mester DLA Artist sticlar, restaurator 1082 Budapest, Nap utca 37. Mobil: +36-70-211-3297 E-mail: mester.eva.ll@gmail.com 139

Next

/
Thumbnails
Contents