Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)
Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása
Dezvelirea arheologică Pe parcursul săpăturilor preventive, în scopul colectării exacte a informaţiilor, este foarte importantă efectuarea documentaţiei la faţa locului, prin fotografii digitale (cu ruletă pentru scară şi sistem/ etalon de culori), desene şi descrieri. Este necesar ca vestigiul să fie reprezentat împreună cu mediul înconjurător. In momentul ridicării, cea mai importantă sarcină este fixarea ţesăturii slăbite. Pentru a preveni deplasarea elementelor individuale, se recomandă glisarea unei plăci rigide sub fragmente şi ridicarea cu grijă a acestora din mediul lor, cel mai preferabil cu cât mai multe straturi suprapuse şi cu solul înconjurător (bloc de pământ „in situ”). Trebuie considerată alegerea instrumentelor potrivite, fiindcă de exemplu, umiditatea condensată pe metale poate să determine modificări chimice nocive sau să accelereze procesele de degradare existente. Pentru sănătatea arheologului şi a conservatorului, este prioritară utilizarea de îmbrăcăminte şi măşti de protecţie adecvate (foto 1). Materialele descoperite în condiţii umede trebuie transportate protejate de lumină, căldură, în geantă frigorifică, mai apoi stocate într-un loc răcoros (frigider) până la începerea tratamentului. în cazul vestigiile textile descoperite la în condiţii de temperaturi ridicate şi secetă, dimpotrivă, trebuie exclusă umiditatea ridicată. înainte de conservare, restauratorului textile îi revin următoarele sarcini:- revizuirea documentaţiei de săpătură8, a fotografiilor, a desenelor, a eventualelor restaurări anterioare sau însemnări de conservare preventivă- studiu istoric, identificare de analogii- cercetare cazuistică, bibliografică de restaurare, reperarea prezentării unor intervenţii pe obiecte în stare similară efectuarea de teste pentru identificarea materialelor componente şi a tehnicii de realizare a obiectului, relevarea obiectului- realizarea documentaţiei fotografice- teste de curăţare- realizarea unui context microclimatic potrivit. Pentru înţelegerea şi cunoaşterea textilelor arheologice este necesară efectuarea unor analize diverse. Cu toate acestea, în multe cazuri, ţesăturile trebuie să fie conservate pentru a deveni accesibile pentru testare. Din aceste motive, testarea materialelor se realizează nu numai înainte de tratamente, ci, în multe cazuri, au loc în paralel cu acestea. Analize Care este scopul examinării textilelor arheologice?- Determinarea materialelor organice a textilelor.- Identificarea materialelor anorganice de pe obiectul textil. Determinarea naturii depunerilor de pe materialele 8 Bakayné Perjés J. 2003. p. 43. componente, organice şi anorganice, ale obiectului, şi evaluarea gradului de degradare ale acestora, (de exemplu, analiza calitativă şi cantitativă a contaminării cu mucegai9).- înţelegerea tehnicilor de realizare a textilelor şi a ornamentelor. — Analiza coloranţilor textili.- în cazul obiectelor tridimensionale, evaluarea prin examinări radiografice a straturilor suprapuse fără separarea acestora. — Determinarea pH-ului materialului textil. Identificarea constituenţilor organici şi anorganici ai obiectelor textile ajută, pe lângă caracterizarea obiectelor, la alegerea materialelor şi tratamentelor care urmează a fi folosite în conservarea acestora. După ce rezultatele testelor privind depunerile sunt examinate, trebuie să se decidă dacă aceste straturi de murdărie oferă vreo informaţie istorică, care, prin păstrarea lor, ar ajuta la interpretarea vestigiului. în cazul unui guler răsfrânt, circular, de secol XVII, purtat peste îmbrăcămintea defunctului, descoperit într-un mormânt încorporat în dărâmături, la examinarea microscopică realizată înaintea conservării s-au observat pe ţesătură biluţe de culoare mov, insolubile în apă. S-a ridicat întrebarea dacă sunt rămăşiţe din sol, produşi rezultaţi din procesul de descompunere al corpului, sau mici bucăţi de tencuială. Investigaţia SEM-EDS (microscopie electronică de baleiaj, cuplată cu spectrometrie cu dispersie energetică) a arătat că pe suprafaţa materialului erau depuse particulele de clomră de argint, produse de coroziune ale firelor metalice. Probabil că în timpul excavării aceste produse de coroziune s-au împrăştiat pe suprafeţele materialului textil, regăsindu-se şi în locuri în care nu au existat fire metalice. Rezultatele analizei au confirmat ipoteza noastră, precum că aceste particule nu au efecte dăunătoare. La examinarea contaminării cu mucegai a gulerului s-a dovedit însă că speciile de fungi cultivate din prelevări sunt nocive pentru materialele fibroase, aşa că îndepărtarea lor a fost necesară.10 11 Examinarea tehnicii de realizare (în cazul materialelor fibroase analiza firelor, analiza, tehnicii de ţesere, realizarea tiparelor de croi), poate contribui la datarea obiectului textil şi poate facilita alegerea metodelor şi instrumentarului pentru conservare. Firele din argint aurit ale pasmanturilor şi ale căptuşelii decorative a gulerului au fost obţinute prin tehnici diferite. Pe baza analogiilor din aceeaşi perioadă s-a stabilit faptul că una dintre tehnici se practica până în secolul XVII numai în Asia, ceea ce a determinat perioada în care a fost realizat obiectul.11 Investigarea coloranţilor din textilele arheologice ajută în special în înţelegerea obiectului.12 Câteodată, arheologul mai observă culoarea textilei în momentul descoperirii, care mai apoi este transformată sub ochii lui în culoare 9 Analiza se efectuează de specialişti micologi. 10 E. Nagy - Várfalvi 2014. 11 Járó-Tóth 2013. pp. 29-56. 12 în prezent, în ţara noastră nu este posibilă analiza cromatografică a coloranţilor. 122
