Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 13. (Székelyudvarhely, 2013)

Puskás Katalin: Kísérlet a vörösbomlásos bőr kezelésére, avagy epizód egy 19. századi fotótartó mappa restaurálásából

largă a compuşilor din aluminiu au fost testaţi pe diferite piei tăbăcite vegetal, îmbătrânite artificial. După evalua­rea rezultatelor, alcoxidul de aluminiu s a dovedit a fi cel mai potrivit. Colaboratorii institutului Leather Conserva­tion Centre din Northampton," care au luat parte la expe­rimente, au elaborat şi au publicat1“ metoda cea mai po­trivită şi au aplicat-o cu succes pentru remedierea pieilor degradate de acizi. Experimentul cu un compus organic de aluminiu Reactivul Sa arătat folositor, precum în cazul mapei foto, să încer­cam una dintre metodele de tratament testate şi folosite cu succes în Regatul Unit. Aceşti compuşi realizează noi legături chimice în structura suportului de piele slăbit, prin aceasta sunt capabili să stopeze procesul de dezintegrare. Coniform referinţelor bibliografice se folosesc soluţii de aluminiu 1,5-2% w/v cu diluanţi organici. Soluţia de tra­tament îsi face efectul astfel: compusul organic sub fornă de soluţie se impregnează în structura fibrelor, iar după evaporarea solventului întăreşte fibrele, intrând în reacţie cu umiditatea din aer transformîndu-se din organic într- un compus anorganic complex. întâi intră în reacţie cu sulfaţii liberi şi neutralizează surplusul de acid, mărind astfel va­loarea pH ului facand-ul stabil la o scară mai ridicată fa­vorabilă pielii. Toate acestea continuă până există suficient reactiv capabil de transformare în piele şi umiditate în aer. Alcoxidul de aluminiu este comercializat sub forma diluată dar nu am reuşit achiziţionarea acestuia deoare­ce este interzis transportul prin poştă datorită pericolului de explozie. Am reuşit însă achiziţionarea unui alt reac­­tiv-izopropoxidul de aluminiu, de la firma distribuitoare Sigma Aldrich, cu un rol la fel de evidenţiat în literatura de specialitate.11 12 13 Ne-am decis să folosim acest reactiv în încercarea noastră de stopare a fenomenului nociv exis­tent la coperta de piele. Numele compusului folosit doar în scopuri de cercetare şi dezvoltare este: tri-izo-propilat de aluminiu, [(CH3CHO)Al. Este un praf alb cristalin, cu masa moleculară: 204,25. Este un compus stabil, dar care la acţiunea apei sau la umiditate ridicată se descompune. Este indicată depozitarea departe de oxidanţi puternici. Se descompune în produşi periculoşi: oxid de aluminiu, monoxid de carbon, dioxid de carbon. Temperatura de aprindere este la 16°C. Este inflamabil, toxic, aşadar la manevrare sunt necesare măsuri preventive. Este toxic la inhalare fiind interzis contactul cu ochii, pielea şi îm­brăcămintea. întodeauna trebuie păstrat într-un recipient etanş, inscripţionat şi ferit de surse de foc, scânteie şi sur­se termice.14 11 Data. 12 Thomson. 13 Mulţumiri doamnei Kissné Bendefy Măria pentru ajutorul acordat în organizarea experimentului şi evaluarea rezultatelor. 14 Anexa I număr index: 603-042-00-3. Marcaj de periculozitate: F, ex­trem de inflamabil. R-formule: 11, foarte inflamabil. S-formule 8 16, Planificarea şi executarea experimentului Experimentele au fost necesare deoarece literatura de spe­cialitate nu furnizează toate detaliile privind utilizarea şi am dorit să observăm următoarele fenomene:- în ce solvent sau solvenţi se diluează izopropoxidul de aluminiu?- dintre solvenţii testaţi care dăuneza cel mai puţin pieii?- măsurarea efectului şi durabiltaţii tratamentului la variaţiile pH ului, prin supravegherea schibărilor de cu­loare şi rezistenţa la rupere.- dacă se fornieză depunerea albă descrisă în literatura de specialitate, dacă da, atunci în ce măsură şi cu ce se poa­te îndepărtă, respectiv dacă lasă urmă durabilă în timp? definirea cantităţilor de substanţe folosite pentru trata­ment pe o suprafaţă dată.- după stabilizarea obiectului ce materiale se pot folosi pentru protecţie sau dacă este necesară folosirea unor astfel de agenţi?- cum se comportă pielea retăbăcită pe parcursul etapelor de restaurare?- să nu uităm că procesul este ireversibil. Rezultatele le-am trecut în tabele, dintre acestea voi menţiona doar cele mai importante observaţii, sărind pes­te unele teste cum ar fi de exemplu proprietăţile adezive. Deoarece astfel de experimente şi teste nu se pot efec­tua direct pe obiectele de artă, am ales să le experimenă­­am pe materiale asemănătoare celui original cu aceleaşi proprietăţi dar am avut un număr redus de piese model, în alegerea mostrelor am pus accent mare pe piesele care prezentau degradări identice cu cele de pe original, deoa­rece aşa am putut observa cât mai autentic schimbările pe obiect. Pentru experimente am selectat patru mostre de piele: 1. o bucaăa de piele provenită dintr-o copertă din sec. 19 2. o bucată de piele de tapiţerie sec. 19-20 3. piele nouă tăbăcită vegetal 4. varianta anterioară dar vopsită cu coloranţi.1' Propietătile mostrelor de piele înainte de utilizare 1. o bucata de piele provenită dintr-o copertă din sec. 19 Grosimea: 0,9-1 mm, culoarea: brun închis, mai târziu colorată în gri închis. Coloratura era vizibilă doar în urme în timpul experimentului, după uzarea grenului stratul fi­brös devine roşu maroniu, pH ul este de 3,2. Grenul este crăpat, lacunar şi foarte friabil, chiar şi la cea mai mică acţiune mecanică exercitată asupra sa. Pielea era casantă şi se friabiliza chiar şi la cea mai mică acţiune mecanică, se rupea uşor la îndoire, la întindere se rupea spontan, se dezagrega, se rupea pe linia fibrelor. Proba de rupere efec­recipientul trebuie ferit de umezeala. Interzis fumatul. Ferit de surse de foc. Sursa: Sigma Aldrich fişa tehnică de conformitate şi de protecţia muncii. (2004. martie 12.) 15 Ciba Irgaderm colorant cu complecşi metalici. 209

Next

/
Thumbnails
Contents