Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 13. (Székelyudvarhely, 2013)
Puskás Katalin: Kísérlet a vörösbomlásos bőr kezelésére, avagy epizód egy 19. századi fotótartó mappa restaurálásából
căruia i se alătură câte un nod tip Solomon, încadrat întrun pătrat mai mic. In afară de cele patru motive de nod mai apar pe compoziţie nouă câmpuri, reprezentând bucle asemănătoare. In axa longitudinală a sălii, într-un pătrat de dimensiuni mai mari, situat pe partea absidei, se observă un kantharos, din care pornesc vrejuri, amenajate într-o simetrie caracteristică. Acesta este singurul motiv, care nu este orientat în direcţia intrării, ci vederea principală este oferită din partea absidei. Repartizarea, orientarea motivelor mozaicurilor de pardoseală, ne poate îndruma spre funcţia încăperii, dar eventual şi spre poziţionarea pieselor de mobilier de odinioară. Descifrarea anumitor scene, amplasarea în plan orizontal, este orientată. în apropierea intrării late de patru metrii, într-un câmp dreptunghiular găsim un motiv vegetal simetric, monocrom. Detaliile de mai sus sunt legate de câmpuri mai mici de formă triunghiulară, romboidală sau pătrată, cu împărţire geometrică. Alături de decoraţiile în majoritate plane, figurează încă două câmpuri mai mari şi patru mai mici, care reprezintă în perspectivă cuburi deschise . Compoziţia mozaicurilor de pardoseală urmăreşte implicit situaţia creată de cadrul arhitectonic, dar şi funcţia încăperii. Este important de remarcat faptul, că pseudoemblema menţionată este compusă într-adevăr în centru — dacă ne raportăm la dimensiunile întregii săli. Dacă analizăm doar covorul de mozaic fastuos, fără chenar, abordat ca o piesă muzeală în prezent, motivul central nu este în centrul axei principale verticale. Utilizării motivelor amintite mai sus, formării compoziţionale a mozaicului, le pot fi alăturate numeroase analogii dintre pavajele geometrice de mozaic realizate în diferitele teritorii ale Imperiului Roman. Zestre de motive asemănătoare apar pe mozaicurile de secol 2-3. din Italia (Aquileia, Grado), Tunisia şi Siria, dar padimentul de mozaic din Aquincum, str. Pók, aparţine aceluiaşi tip. Analiza materialelor originale ale mozaicului Fundaţia originală a mozaicului din încăperea nr. 20, deşi deteriorată datorită intervenţiilor anterioare şi fragmentară, s-a păstrat, existând posibilitatea prelevării probelor înainte de aplicarea fundaţiei noi (foto 7). Pe parcursul executării reconstrucţiei, a fost un criteriu important compatibilitatea materialelor noi introduse cu mediul şi materialele originale păstrate, luând în considerare caracteristicile fizice ale acestora. De asemenea, ţinând cont de principiile de restaurare, procesele trebuie să fie reversibile, asigurând autenticitatea unor eventuale cercetări viitoare. Documentarea grafică integrală a motivelor mozaicului păstrat în lapidariul Muzeului Naţional Maghiar, a avut loc după studierea consemnărilor păstrate în arhiva Muzeului Judeţean Veszprém de la începutul anilor 1900, printre care şi notele arheologului Rhé Gyula, şi a fotografiilor arhive despre săpăturile arheologice. Am folosit folie subţire PVC şi carioci cu alcool. Am marcat culorile, unele abateri de nuanţe, direcţia montării pietrelor, caracteristicile rândurilor (foto 8). Fiecărui motiv i-am stabilit un marcaj format dintr-o literă şi un număr, pe baza căruia acestea pot fi identificate cu certitudine (ftg. 3). Documentaţia fotografică realizată cu aplicarea marcajelor, a servit de asemenea în ajutorul muncii din atelier. Pe parcursul documentării, relevării pavajului de mozaic în Muzeul Naţional Maghiar, s-au putut stabili douăsprezece nuanţe diferite ale pietrelor folosite de meşterii romani, după cum urmează: negru, alb - culoarea de fond, obţinută din trei nuanţe diferite14 -, roşu închis, roşu deschis, umbra, ocru, ocru deschis, verde închis, verde deschis. Premergător realizării copiei, respectiv paralel cu aceasta, s-a ivit posibilitatea efectuării doar ale acelor analize, care erau direct legate şi strict necesare pentru executarea unei copii autentice. Cercetarea mozaicurilor din Balâca şi analiza materialelor este în curs şi în prezent.15 Analiza parţială a pietrelor originale a fost avizată de Muzeul Naţional Maghiar în martie 2012. Pietre şi fragmente originale de tencuială, potrivite pentru analize, ne stau la dispoziţie şi din materialul păstrat în depozitul Muzeului Judeţean Veszprém, respectiv, mostrele de tencuială prelevate la faţa locului lărgesc de asemenea cadru cercetărilor. Ca urmare a prelevării probelor, a debutat analiza materialelor, rezultatele oferind cunoştinţe noi legate de tehnica de execuţie, despre clarificarea provenienţei pietrelor folosite, respectiv despre efectele produse asupra mozaicului şi urmările acestora. Rezultatele analizelor vestigiilor metalice şi ceramice descoperite pe parcursul săpăturilor arheologice la faţa locului, ar putea sugera existenţa unui atelier şi prelucrarea materialelor la faţa locului. Datele veritabile descoperite, pot fi utile şi pentru cercetările în domeniul arheologiei şi a istoriei artelor. O componentă caracteristică şi reprezentativă a pardoselii de mozaic al încăperii nr. 20, este tessera verde deschisă, care figurează şi în alte două pavaje ale ansamblului de mozaic din Balâca, din care s-au păstrat elemente şi în molozul arheologic. Conform stadiului actual al analizelor, este vorba de o piatră naturală. Pe baza compoziţiei, are o frecvenţă redusă. Analizele microscopice şi cele cu difracţie de raze X, susţin - contrar cu descrierile documentaţiilor anterioare -, că nu este un produs artificial, ci o rocă de cuarţ, formată în mod natural, prin metamorfism hidrotermal. Datele referitoare la provenienţa materialului de piatră folosit (import sau sursă autohtonă), sunt relevante atât privind tehnica de execuţie a mozaicurilor din Balâca, cât şi provenienţa atelierului de execuţie. 14 La aproximativ 1/3 din suprafaţă, în partea dinspre intrare, culoarea de fond deschisă a fost schimbată cu o nuanţă mai închisă. Presupunem, că s-a epuizat materialul de bază în nuanţa folosită mai înainte. Asamblarea mozaicului a început din interiorul încăperii, evoluând în spate, spre intrare. Folosirea celeilalte nuanţe, începe la distanţe diferite pe partea stângă respectiv dreapta a încăperii. La realizarea copiei, nu ne-am propus redarea acestui fenomen. 15 Rezultatele cercetărilor fac parte din disertaţia DLA, aflată în curs de elaborare, sub titlul: Kürtösi Brigitta Mária: A mozaikrestaurálás művészeti és természettudományos vonatkozásai (Considerente artistice şi de ştiinţele naturii în restaurarea mozaicurilor). Universitatea de Artă, Budapesta, conducător ştiinţific: Bóna István DLA, habil. 148
