Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)

M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái

Hermina s-a remarcat în broderie, iar Károly, studiind la Budapesta, la Bruxelles, apoi la Paris, a devenit un pictor şi sculptor remarcabil, recunoscut în Germania63.

In cariera lui Sovánka a reprezentat un eveniment decisiv concursul pentru grupul statuar Mátyás din Cluj Napoca65 66, lucra de multă vreme în calitate de proiectant al t'abricii de sticlă din Zayugroc, când se lasă pradă primei pasiuni, sculpturaii şi participă la concurs în 1893. După cum bine ştim concursul a fost câştigat de Fadrusz János. Cu toate că lucrarea lui Sovánka a fost premiată şi pe lângă o sumă de bani a primit şi critici pozitive pe paginile ziarelor „Kolozsvár” şi „Erdélyi Hiradó” în prima săptămână a lunii mai 1894, el totuşi l-a înregistrat ca un eşec, consacrându-şi marea majoritate a vieţii artei sticlăritului. Eşecul înregistrat în domeniul sculpturii monumentale tridimensionale i-a îndreptat viaţa către arta sticlăritului, în care a obtinut până la urmă un succes de proporţii.

Dintre hutele de sticlă din sudul Slovaciei cea din Zayugroc a fost cea mai performantă, ridicându-se şi prin instalaţiile tehnice peste celelalte fabrici ale regiunii. Produsele fabricii erau cunoscute şi recunoscute pe plan mondial: sticlele fabricii Schreiber au ajuns în Italia, Japonia, Franţa, chiar şi în America de Nord. Sovánka a avut deci posibilitatea de a lucra în această fabrică în condiţii prielnice la producerea pieselor artistice de standard european. Primul său succes l-a obţinut în 1896 la expoziţia milenară, cu o cristelniţă formată din cinci piese, având o înălţime de aproape doi metri, scenele biblice de pe ea au fost colorate în roşu-rubiniu. Cristelniţa este şi în zilele noastre o piesă valoroasă a Muzeului de Arte Aplicate din Budapesta. După decesul în 1902 al austriacului Josef Schreiber, proprietarul fabricii, Sovanka nu a rămas mult timp la Zayugroc, întrucât în 1904 s-a mutat deja la fabrica Societăţii „Egyesült Magyarhoni Üveggyárak” din Újantalvölgy67, unde a lucrat o perioadă scurtă de aproape trei ani. A urmat ultima staţie Secuimea, unde s-a mutat împreună cu soţia şi doi copii: Rudolf şi Stefánia, în timp ce Hermina a rămas în sudul Slovaciei cu soţul ei, iar Károly s-a stabilit în urma studiilor la Östringen.

Sovánka, experimentând în fabrica Schreiber, a utilizat cu succes un aliaj al orientărilor stilistice promovate de atelierul Griegl, de americanul Louis Comfort Tiffany (1848-1933) şi de francezul Emile Gallé (1846-1904), astfel, încât a operat cu metode mixte personalizate, utilizând în creaţiile sale şi tehnica irizării, legată de numele lui Pantocsek Valentin Leó (1812-1893). Inspirat de luciul de perlă al sticlelor romane, Pantocsek68 a experimentat în manufactura din Zlatno, apoi a utilizat cu succes ceea ce natura a creat mai devreme: modificările provocate de minerale pe sticlă, adică luciul de perlă ar65 ibidem

66 Bunta, M.-Katona, I: op. cit. p.l 19.

67 Varga, Vera: Az üveg jelentése. Semnificaţia sticlei. Budapesta. 2002.

68 Varga, Vera: Az irizáló üveg. Sticla irizantă. In: Művészet. Artă. 1988/4.

tificial obţinut pe suprafaţa sticlei. Printre pionierii sticlei irizante, al emailurilor care îşi schimbă culoarea, găsim şi lucrările lui Sovánka István, care a creat atât obiecte de uz cât şi piese decorative. Sovánka a obţinut succese pe plan internaţional nu numai prin tehnici noi - cum ar fi spre exemplu sticla irizantă, sticla cu intarsie, incrustaţii, sticla laminată, sau an. sticlă „kamea” - dar şi prin zestrea ornamentală individuală, specifică. A utilizat în lucrările sale un aliaj al istorismului cu caracteristici Art Nouveau, creând piese decorate în stil romantic-naţional, uneori cu influenţe de artă populară, nelipsind zestrele de motive ale stilului renascentist şi baroc. Influenţa stilului baroc se remarcă şi pe puţinele tablouri păstrate; picturile de inspiraţie proprie reflectă religiozitatea deplină a stilului, alături de o naivitate profană a compoziţiilor, portretelor şi o iradiaţie afectivă. Stilul său în pictură este asemănător celui din domeniul artei sticlăritului: fără o unitate caracteristică, este interesat de stiluri variate, de arta mai multor continente, face experimente, atât în tehnică cât şi în lumea culorilor şi a diferitelor tonalităţi sau a pensulaţiei. şi-a găsit sursă de inspiraţie în viaţa de zi cu zi, într-o expresie radiantă a unui chip de femeie, plină de evlavie religioasă, sau chiar un chip melancolic; nici situaţiile speciale (cum ar fi simbolistica surzilor de ex.) nu i-au ocolit atenţia, sau un peisaj furtunos, tema gravurilor japoneze, aflate la modă la turnura secolelor, toate acestea constituiesc posibilităţi de căutare, experimentare în pictura sa, poate că în primul rând pentru propria sa distracţie, în timpul găsirii 1 iniştei şi a calmului.

în primii ani ai secolului al 20-lea este un participant fidel al expoziţiilor de seamă cu piese de artă din sticlă, unde prezenţa sa nu numai că a stârnit ecouri pozitive dar a fost şi răsplătită. La expoziţia mondială din Torino în 1902 a obţinut „Diplomă de merit”, în 1904 a fost laureat cu medalia de aur la expoziţia mondială din Saint Louis, în acelaşi timp s-a prezentat cu sticle irizante şi la expoziţia tradiţională de Crăciun la Budapesta. O nouă staţie pe calea succesului a urmat la Milano, unde lucrările sale au fost premiate cu medalie de aur în 190669, la sfârşitul aceluiaşi an îl găsim deja la Bicsad, izolat de provocările meseriei şi ale criticilor. De la această dată nu se mai prezintă la expoziţii şi nu se mai exprimă nici criticii în privinţa lui. Sovánka se retrage? Nu. Lucrează în tăcere pentru a dezvolta, a înălţa o fabrică de sticlă de la pragul desfiinţării. în 1907 Sovánka István arendează de la Mikes Armin fabrica de sticlă din Bicsad împreună cu alţi doi colegi: Császár István (ginerele de mai târziu al lui Sovánka, soţul fiicei sale Stefánia) şi Albertini Géza. Conducătorul producţiei este acel grup de specialiţti format din patru membre, în care chimist este Bolvári Ambrus, mecanic este Lénárt József, Schmidt Lajos fiind gravor iar Sovánka István are rol de proiectant, designer şi decorator. în timpul lui Sovánka fabrica de sticlă din Bicsad producea pahare cizelate, gravate, emailate şi turnate în forme, sticle pentru lapte şi apă minerală, borcane, urcioare, cane,

69 Bunta, M.-Katona, I. op. cit. p. 121.

165