Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
raport, în timpul întocmirii hărţii (la mijlocul secolului al 19-lea), huta a funcţionat cu certitudine la Bicsad. Obiectivele marcate pe această hartă, dovedesc existenţa activităţilor de fabricare a sticlei în zonă: la sud de Bicsad, pe valea Oltului, găsim localitatea sau mai bine zis colonia „Zsombor” (Jimbor) şi în apropiere, la nord-est o moară de spargere a pietrei: „Kiesel Stampfe”, iar la nord-est de aceasta, în vecinătatea „Culmişului Almaş” găsim „Moara de pe strada tătar”, acestea fiind unităţi complementare indispensabile unei hute care funcţionează corespunzător. Pe hartă mai figurează „Micó-Ujfalu” (Micfalău) străbătut de „pârâul Gerebenes”, la capătul dinspre Malnaş al localităţii funcţionând „Moara Gerebenczi”, la sud de sat este „Bad Malnas”, adică Malnaş-Băi de astăzi, iar la sud de acesta satul „Malnaş”, străbătut de „pârâul Malnaş”. Conform legendei, Micfalău era denumit mai devreme Alsóüvegcsür (Glăjăria de Jos), dacă acesta într-adevăr exista, trebuie să fi existat şi Felsőüvegcsűr (Glăjăria de Sus). întrebarea rămâne unde s-a situat acela? Putea fi în localitatea/colonia Jimbor de pe hartă, sau mai degrabă la Bicsad? Menţionăm, că pe această hartă Jimbor se situează la o distanţă aproximativ egală între Micfalău şi Bicsad, şi chiar dacă nu exista o hută, producerea sării de leşie sau spargerea pietrei într-o moară apropiată facilita funcţionarea hutei. După exploatarea lemnului din păduri însă în a doua jumătate a secolului al 18-lea huta va fi mutată la Bicsad. Data stabilirii populaţiei la Bicsad sau momentul migrării lor nu este atestată de surse documentare scrise, dar şi autorii Bunta-Katona susţin ipoteza colonizării oamenilor de pe „Dealul Jimbor” la Bicsad, oamenii fiind muncitori sticlari42, astfel a treia locaţie poate fi chiar Jimbor. Conţii au chemat meşteri sticlari germani, italieni şi cehi pentru prelucrarea sticlei, după cum dovedesc şi inscripţiile pietrelor funerare din cimitirul din Bicsad, dar şi numele actuale din localitate, spre exemplu: Herbszt, Obermâjer, Stekbauer, Müller, Pépei, Gyakomello, etc. Datele referitoare la mutarea hutei sunt controversate, una din surse spune 1760, altul 176343, respectiv 178244, în timp ce o altă sursă vorbeşte de funcţionarea hutei la Bicsad deja în 1750. Nagy Elek45 susţine la sfârşitul secolului al 19-lea, că cea mai veche fabrică din comitat a fost cea aflată în posesia moştenitorilor contelui Mikes Benedek (Zăbala, 24 aprilie 1819 - Cluj Napoca, 27 august 1878), fondată în 1763 prin colonizarea familiilor 42 Bunta, M.-Katona, I.: op.cit. p. 113. 43 Ifj. Nagy, Elek: A bükszádi üveggyár. Fabrica de sticlă din Bicsad. In: Háromszék Vármegye. Comitatul Trei Scaune. Emlékkönyv Magyarország ezeréves fennállása ünnepére. Volum omagial cu ocazia a o mie de ani de existenţă a Ungariei (Red.) Posta, József. Sfântul Gheorghe. 1899. p.177.; Telekes, Simon: Üvegiparunk. Industria de sticlă. Budapesta. 1895. 190. Autorul datează construirea fabricii din Bicsad la 1763, cu 20 de recipiente, enumerând sticle comune, cizelate şi sticle burtoase ca şi produse ale fabricii lui Mikes Benedek. 44 Bunta, M. - Katona, I.: op.cit. p. 113. în acest an, 1782, au trăit doar 12 familii la Bicsad, însă până în 1860, număml locuitorilor a cresut la 1091. în 1899 s-au consemnat 1695 de suflete, iar în 1907 s-au numărat 410 de case şi 1971 de locuitori. 45 Nagy Elek jr.: op.cit.p. 177. de sticlari germani şi cehi la huta de pe „Dealul Jimbor”. Aceste afirmaţii ale lui Nagy nu sunt chiar corecte, încât la Valea Zălanului huta a fost fondată mai devreme şi funcţiona încă în secolul al 19-lea; pădurile, moşiile familiei fondatoare Mikó, trec în posesia familiei Mikes prin căsătorie. Nagy continuă astfel: „Teritoriul pe care astăzi se situează Bicsadul şi hotarele sale, erau acoperite atunci de pădurile conţilor Mikes, iar pentru exploatarea acestora s-a construit huta. De-a lungul timpului pădurile din jurul Dealului Jimbor au fost epuizate de fabrică şi în urma acesteia a fost mutată în comuna Bicsad.” Dacă acordăm credibilitate acestor date publicate de Nagy, se conturează şi a treia colonie de fabricare a sticlei în Trei Scaune: Jimbor, construit în 1763. Raportul camerei de industrie Târgu-Mureş, menţionează în 1904, că huta a fost mutată la Bicsad în 179346, deci după 30 de ani de funcţionare la Jimbor, perioadă acceptabilă şi sub raportul exploatării pădurilor din zonă. Cu toate că proprietarul pădurilor din jur, respectiv mentorul şi fondatorul hutelor migratoare de pe aceste moşii a fost descendentul familiei Mikó, domeniile conţilor au trecut în proprietatea familiei Mikes deja la mijlocul secolului al 19-lea, prin căsătoria lui Mikes Benedek. Soţia acestuia, Mikó Eszter, a avut grijă în continuare de glăjerie - atât din considerente financiare, cât şi afective - şi în ciuda stării de sănătate precare şi-a propus dezvoltarea hutei din Bicsad. Din scrisoarea lui Mikó Eszter, adresată gazdei domeniului din Bicsad, Beke Sámuel, reiese că a construit şi un alt cuptor , la care - trăind la Oradea şi fiind la curent cu viaţa hutei din Beliu - are intenţia de a aduce noi meşteri din Beliu, deoarece aceia „nu sunt domn germani” ci „meşteri de rând”, pricepuţi în tehnici de gravare. Scrisoarea ne comunică următoarele: „Dragă Beke! Ne-am înţeles cu sora mea47 şi ea a primit Bicsadul, dar printr-un schimb mi-a revenit. Vă rog pe dumneavoastră, dragă Beke, având grijă de mult timp de moşii, cunoscând lipsurile şi împrejurimile ei, să mă informaţi, ce ar fi de lâcut, de reparat, şi de câţi bani ar fi nevoie pentru repararea glăjeriei şi a altor bunuri, şi ce sumă este depusă acum, din care - trebuie menţionat că -jumătate aparţine surorii mele, aceea sumă trebuie scăzută, astfel ca eu să ştiu câţi48 bani trebuie să depun eu, şi dacă depun suma necesară, să ştiu cam ce câştig va aduce anual înafară de dobânzi şi construirea unui cuptor nou, vă rog a mă informa în legătură cu acestea dar şi opinia dumneavoastră, căci nu voi fi nerecunoscătoare faţă de dumneavoastră, şi să mă informaţi ce fel de sticlă fabrică Utzésánek, căci aici, la huta din Beliu se produc sticle foarte bune şi frumoase,”pe care le-am văzut la faţa locului şi sunt gravori foarte buni, pe care - atât pe cel care gravează, cât şi pe cel care smălţuieşte - îi pot aduce fără nici un sacrificiu, şi sunt meşteri de rând, nu nişte domni germani (...) să-mi scrieţi părerea şi opinia dumneavoas-46 Raporturile camerei de industrii Târgu-Mureş. Târgu-Mureş. 1904. p.69. 47 Soţia lui Wesselényi József, născută baroana Mikó Anna 48 ultimul cuvânt fiind tras 162
