Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)

M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái

populaţiei trăieşte o imagine nu tocmai senină despre perioada fabricării sticlei - probabil acestui fapt i se datorează şi pierderea din memorie - căci aceasta nu a fost un meşteşug facil, comod, a solicitat eforturi şi sacrificii atât în exploatarea lemnului, în obţinerea sării de leşie (potasă), cât şi în transportul nisipului şi a produselor finite, dar şi din partea celor care lucrau în jurul topitoarelor. Datorită muncii dificile ori faptului, că primul război mondial a pus capăt în totalitate fabricării sticlei la Bicsad şi în întreaga regiune, deţinem din ce în ce mai puţine informaţii legate de această industrie prosperă din Bicsad la turnura secolelor; sub acest raport şi expoziţia prezintă puţine obiecte autentice în ceea ce priveşte meşteşugul sticlăriei, fabricarea sticlei în regiunea Trei Scaune. în acest proces de dispariţie a avut un rol însemnat şi acţiunea lui Mikes Ármin, el a vândut după izbucnirea războiului două vagoane de matriţe din lemn şi fier şi ustensile. în 1916— 1917 s-a demontat şi tumul fabricii3, materialul lemnos al hutei a fost cumpărat de către Angyalos şi s-a refolosit la construirea şcolii - povestesc locuitorii din Bicsad, care îşi mai aduc aminte de vremuri de demult. întrebarea este: când semnăm debutul fabricării sticlei în regiune? S-a lăsat uitării locul hutelor de odinioară, data când au fost mutate dintr-o localitate în alta, nu ştim cu certitudine dacă prima dată apare huta sau localitatea, cine au fost proprietarii, arendaşii, ...

Studiul caută răspunsurile pentru aceste întrebări cu mai mult sau mai puţin succes, pe bază de izvoare scrise, documente de arhivă, cu speranţa, ca - deşi ştiam, că nu s-au păstrat cataloage de produse, inventare, procese verbale referitoare la huta din Bicsad şi ne putem baza numai pe rapoartele camerei de industrie, respectiv pe arhiva familiei Mikó, fondatoare de hüte - vom reuşi să aducem un aport de izvoare scrise. Cu toate acestea istoricul hutei din Bicsad nu poate fi reconstituită în totalitate, nici în cazul efectuării unor eventuale cercetări arheologice în zonă.

Istoricul cercetării sticlei şi a hutelor migratoare din Transilvania

Lucrări sintetizante de istorie4 editate până în prezent, menţionează existenţa hutelor dar nu detailează istoria lor;

3 Din cărămizile turnului de fabrică a fost construit gardul de 2 m de pe terenul de vis a vis. Se află deja în stare ruinată, dar totuşi poartă mărturia turnului de odinioară construit din cărămizi rezistente la căldură.

4 Orbán, Balázs: A Székelyföld leírása. III. Descrierea Secuimii. III. Pesta. 1869.; Altorjai B. Apor, Péter: Metamorphosis Transylvaniae, avagy Az erdélyi régi szokások és rendtartások, az kik voltak s múltának, s újak származtanak. Metamorphosis Transyvaniae, ori Obiceiuri şi datini vechi din Transilvania, cei care au fost, şi cei noi ce au urmat (publicat de) Kazinczy, Gábor. Pesta. 1863. 315-443.; Divald Kornél: Az üveg. Sticla. In: Cartea artelor aplicate III., (ed.) Ráth, György. Budapesta. 1912.; Meltzl, Oszkár: Über Gewerbe und Handel der Sachsen im XIV. und XV. Jahrhundert. Sibiu. 1892. ; Radvánszky, Béla: A magyar családélet és háztartás a XVI. és XVII. században. I. Viaţa familiei maghiare şi gospodăria în secolele XVI-XVII. Viena-Budapesta. 1986.; Kőváry, László: Erdélyország statisztikája. Statistica Ardealului. Cluj. 1847.; Uő: A Székely honról. Despre Secuime. Cluj. 1842.

chiar studiile dedicate fabricării sticlei5, oferă date lacunare în domeniu, în timp ce articolele din ziare se bazează pe tradiţii orale, legende, în loc de izvoare scrise autentice cu valoare documentară. Deseori şi aceste informaţii pot fi folositoare, esenţiale, întru-cât documentele scrise păstrate, referitoare la regiunea Trei Scaune şi în special la hutele migratoare sunt destul de rare.

Conform legendei, sticla a fost descoperită de către fenicieni, deşi primele piese de sticlă (mărgele)6 7 provin din Mesopotamia, din 2500 î. de Hr., în realitate egiptenii, iar mai târziu romanii au fost cei care au dat viaţă materialului şi au creat piese, care până în zilele noastre constituie sursă de inspiraţie şi pentru arta sticlăriei contemporane.

în Ungaria debuturile şi dezvoltarea fabricării sticlei se manifestă în relaţie strânsă cu fabricarea sticlei din Europa, timp îndelungat are legături strânse şi rol determinant cu sticlăritul italian şi ceh. în Ungaria deseori sticlarii se reunesc într-o breaslă cu pictorii, începând deja cu secolul al 14-lea' în concordanţă cu tradiţiile din Europa.

5 Sághelyi, Lajos: A magyar üvegipar története. Istoria industriei sticlei maghiare. Budapesta. 1938.; Uő: Az üvegmívesség könyve. Arta sticlăritului. Budapesta. 1948. ; Borsos, Béla: Régi Magyar üvegművészet. Arta veche a sticlăriei. Budapesta. 1965.; Uő: A magyar üvegművesség. Arta sticlăritului maghiar. Budapesta. 1974.; Bunta, Magda - Katona, Imre: Az erdélyi üvegművesség a századfordulóig. Arta sticlăritului transilvănean până la pragul secolului XX. Bucureşti. 1983. ; Takács, Béla: A Zempléni-hegység üveghutái. Hutele Munţilor Zemplén. Budapesta. 1966.; Katona, Imre: Poharak, kupák, serlegek. XIX. századi üvegtárgyak a budapesti Iparművészeti Múzeumban. Pahare, cupe, pocale. Piese de sticlă de secol XIX. în Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta. Budapesta. 1978.; Veres László: A Bükk hegység üveghutái. Hutele Munţilor Bükk. Miskolc. 1995. ; Uő: Magyar népi üvegek. Sticle populare maghiare. Miskolc. 1989.; Bárdos, József: Az üvegipar. Hivatalos jelentés a budapesti 1885. évi országos általános kiállításról. Industria sticlăriei. Raport oficial de la expoziţia naţională generală din Budapesta, din anul 1885. Budapesta. 1886.; Csehacsek, Vilmos - Scill, Gusztáv: A magyarországi üveggyárak és kereskedők címtára. Catalogul fabricilor şi negustorilor sticlari din Ungaria. Budapesta. 1903.; Hivert, Dezső: Üvegipar, üveggyártás. Industria şi fabricarea sticlei. Budapesta. 1940.; Telekes, Simon: Üvegiparunk. Ipari monographia. Industria sticlăriei. Monografia industriei. Budapesta. 1895.; Varga, Vera: Az üveg jelentése. A 19 - 20. századi üvegművészet ábrázolások, allegóriák, szimbólumok tükrében. Semnificaţia sticlei. Arta sticlăriei de secol 19-20. în oglinda reprezentărilor, alegoriilor şi a simbolurilor. Budapesta. 2002.; Csiffáry, Gergely: Magyarország üvegipara 1920-ig. Industria sticlăriei din Ungaria până în 1920. Eger. 2006.;

6 Judith Miller: A huszadik századi üveg. Sticla de secol 20. Budapesta. 2005.8.

7 Sághelyi, Lajos: op. cit. Budapesta. 1938. 55. Autorul consideră, că prima atestare documentară a sticlăritului maghiar datează din 1307 şi provine din Kassa (Kosice), „...sticlarii se uneau într-o singură breaslă cu pictorii, auritorii, tâmplarii şi lăcătuşii.” Tot aici ne informăm despre regulamente de breaslă: „Regulametul breslei pictorilor, bijutierilor, aurarilor, sculptorilor şi sticlarilor din Buda, din jurul anului 1476.” pp. 452-454.; „Regulamentul breslei tâmplarilor, pictorilor şi sticlarilor din Sibiu, din 1520.” pp. 454-457.; „Regulamentul breslei pictorilor, sculptorilor şi sticlarilor din Braşov din 1523.” pp.457. ; „Regulamentul breslei lăcătuşilor, geambaşilor, curelarilor, şelarilor şi scutarilor din Târgu Mureş, din anul 1615”- întărit de principele Bethlen Gábor la care s-au alăturat mai târziu şi sticlarii, pp. 458-462.; „Regulamentul breslei tâmplarilor, strungarilor, sticlarilor şi dulgherilor din Esztergom, din 1699.” pp. 462-466.; „Regulamentul breslei tâmplarilor şi sticlarilor din Szombathely, din 1703.” pp.467-473.; „Diploma de privilegiu

157