Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)

M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái

pat aproape inclusiv cu artă, cu tehnicile de pictură, au fost manuscrisul 490 din Lucea, datat între 787-8 165, manuscrisul Mappae Clavicula (datat între 821-822, fiind un manuscris din mănăstirea benedictină din Reichenau, Germania)6, sau manuscrisul lui Heraclius, secolul 97. Iconografia riguroasă şi tehnicile folosite în Bizanţul medieval, au fost păstrate de ex. în cartea lui Dionisie din Fuma, intitulată „Erminia picturii Bizantine”8, din secolul al 18-lea.

Despre tehnicile şi arta Evului Mediu, cea mai cunoscută şi răspândită învăţătură, cu influenţă semnificativă asupra secolelor următoare, a fost cartea lui Theophilus Presbyter, „Schedula diversarum artium”9 (secolul al 12- lea), care este o revizuire profesională a tehnicilor cunoscute în epoca respectivă. Theophilus a fost probabil un călugăr şi un artist, un meşter care a practicat diferitele domenii ale artei. Theophilus este singurul autor, care a întocmit un manual de artă, scris cu scop educativ, în primul rând despre tehnicile folosite în arta bisericească, dar apar uneori şi trimiteri spre arta laică. în Schedula găsim reţete, descrieri precise, trimiteri la referinţe cunoscute, sau menţiuni, care sunt înţelese numai de cei care cunosc meşteşugul pe dinăuntm.

După Theophilus apar primele tratate în alte limbi decât cea latină, între care şi cel al lui Cennino Cennini, spre sfârşitul secolului al 14-lea cu titlul „Tratatto della pittura”, care descrie o ramură mai restrânsă, referitoare la diferite tehnici de artă şi pictură10. în secolele următoare s-au înmulţit şi s-au răspândit diferitele tratate despre tehnici de pictură (şi nu numai). Dintre cele mai cunoscute trebuie să amintim" scrierile lui Leon Battista Alberti (De Pictura. Bálé, 1540), ale lui Leonardo da Vinci (Tratatto della Pittura), Georgius Agricola (De Re Metallica, Bale, 1546), Boltz Valentin (Illuminierbuch. Bálé, 1549), Giorgio Vasari (Le Vite de piü eccelenti architetti, pittori et scultori italiani Florence, 1550), etc. în textele renascentiste găsim nu numai reţete, ci şi experimente, iar în epoca barocă accentul este pus pe descrierea diferitelor vemisuri, lacuri. Prima carte dedicată numai picturii a apărut în Strasbourg, în 1538, în care au fost publicate desene,

5 Compositiones ad tingenda musiva, pelles et alia, ad deaurandum ferrum, ad mineralia, ad chrysographiam, ad glutina quaedam conficienda, aliaque artium documenta, ante annos nongentos scripta http:// it.wikipedia.org/wiki/Manoscritto_di_Lucca

6 Dye recipes from the Mappae Clavicula, tradus la limba engleză de către Cyril Stanley Smith and John G Hawthorne şi apărut în The American Philosophical Society, Volume 64. Part 4.

7 De coloribus et artibus Romanorum. - Culorile şi arta Romanilor

8 Dionisie din Fuma: Erminia picturii Bizantine. Editura Sofia, Bucureşti, 2000.

9 Theophilus Presbyter: A különféle művességekről. (Despre diferite meşteşuguri) Műszaki Könyvkiadó (Editura Tehnică), Budapesta, 1986

10 Cennino Cennini: Tratatul de pictură. Editura Meridiane, Bucureşti, 1977.

11 Bibliografie selectivă despre istoria diferitelor tehnici şi materiale găsim pe paginile: http://lisiere.free.fr/source/histoire.html, respectiv http://www.elizabethancostume.net/dyes/index.html (18.05.2010), unde putem studia şi o parte din descrierile istorice.

reprezentând diferite motive decorative, creaturi fantastice, ornamente, respectiv părţile corpului omenesc12.

în Transilvania, din secolul al 18-lea este cunoscută cartea de mostre / modele a breslei tâmplarilor, folosit de pictorii-tâmplari din Cluj13 (foto 2), din care sunt publicate câteva pagini în cartea lui B. Nagy Margit. Despre erminiile picturii bizantine a apărut în anul 1984. cartea lui Mihail Mihalcu14 care descrie activitatea artistică şi tehnică a pictorilor români. în majoritatea cazurilor considerăm, că ornamentica din caietele de modele a servit numai ca îndrumător (de ex. Caietul de Modele al lui Radu Zugravul IS, foto 3)

Referitor la tehnicile şi tradiţiile transilvănene, pentru noi sunt interesante textele lui Georgius Agricola („Bermannus sive de re metallica dialógus”16 - „Bermannus sau dialog despre lumea minunată a mineralelor”, 1530) şi „De Re Metallica Libri XII”17 (XII cărţi despre minerit şi metalurgie, 1556); opera lui Francisco Pacheco del Rio („Arte de la pintvra, sv antigvedad, y grandezas” - Arta picturi”, 1649); a lui Boltz Valentin (Illuminierbuch, 1549), a lui Joan Baptist Pictorius (Den Geheimen Illuminer-Kunst, 1742 - „Arta picturii”) şi legăturile acestora cu Transilvania. Referitor la datele furnizate despre Transilvania de diferite autori remarcăm următoarele: la Agricola este menţionat, că sursa diferiţilor pigmenţi îndrăgiţi şi folosiţi în Germania, este Transilvania, iar Pacheco, în cartea sa despre pictură, se plânge, că - de când au sosit turcii, azuritul extras din Carpaţi nu ajunge în Spania. Despre cărţile lui Boltz şi J. Baptist ştim, că reţetele lor au circulat în Transilvania, servind ca o sursă de inspiraţie pentru meşterii transilvăneni. Cartea lui J. Baptist a fost tradusă în limba maghiară de către preotul localităţii Atid (HR), Kendi Sámuel în anul 1802.

O altă carte despre pictură este cea a lui Ferencz Antal, din Tomeşti (HR). Un caiet din 1843 cu reţete pentru vopsirea diferitelor fibre, textile s-a păstrat la Cristuru Secuiesc (HR). Primele două cărţi nu sunt publicate, iar ultima a fost publicată în cartea lui Csókos Varga Györgyi18 despre metode tradiţionale de vopsire.

Constatările lui Paul Henri Stahl sunt valabile atât referitor la tehnicile de tâmplărie, cât şi la tehnici de pictu-12 Emszt, András: Rétegződések. Múlt és jelen a festészetoktatásban (Suprapuneri / Stratificări. Trecut şi prezent în predarea picturii). Teză de doctorat. Pécsi Tudományegyetem, Művészeti Kar (Universitatea din Pecs, Facultatea de Artă) 2009.

13 B. Nagy, Margit: Reneszánsz és barokk Erdélyben (Renaştere şi baroc în Transilvania). Editura Kriterion, Bucureşti, 1970.

14 Mihail Mihalcu: Valori medievale româneşti. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984.

15 Teodora Voinescu: Modele tradiţionale şi observaţii din realitate în pictura Muntenească a veacului al XVIlI-lea: Caietul de modele al lui Radu Zugravul. In: Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Seria Artă Plastică, Tomul 14, 1/1967.

16 http://www.kfki.hu/chemonet/hun/olvaso/histchem/alkem/bermann. html, (18.05.2010).

17 Georgius Agricola: De Re Metallica Libri XII. Műszaki Könyvkiadó (Editura Tehnică), Budapesta, 1986.

18 Csókos Varga, Györgyi: Festékeskönyv (Carte de coloranţi). Glia, 2008.

120