Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 10. (Székelyudvarhely, 2010)

B. Perjés Judit - Domokos Levente - Puskás Katalin: Tíz nap a "Nagy-Küküllő felső folyása mentén" avagy hazi és vendég restaurátorok a székelykeresztúri Molnár István Múzeum születő állandó kiállításán

Suprafeţele fine, negre au ridicat întrebări asemănă­toare: sunt suprafeţe ale produşilor de coroziune sau este rezultatul amintitului proces tehnic - Krtinitz3 de ardere a suprafeţelor peliculizate cu ulei. Confirmarea tuturor acestor incertitudini s-a realizat prin analize instrumen­tale: aplicaţiile de metal au fost acoperite cu un strat de staniu, iar straturile negre nu sunt rezultatul procesului de tratare a suprafeţelor uleiate4 5. Aplicaţiile decupate din plăci de cupru s-au degradat mai puţin decât legăturile/ benzile şi decoraţiile din fier, care, în urma coroziunii, pe alocuri, s-au şi găurit. Indi­ferent de materialul constitutiv, banda perimetrală de pe marginea de jos a laturilor fiecărei lăzi s-a deteriorat cel mai tare, cele mai multe lipsuri găsindu-se la acest nivel (foto 9). Atât pe ornamentele din fier, cât şi pe cele din cupru sunt prezente îndoituri, rupturi, lipsuri (foto 3—4, 9, 16, 44). Starea mânerelor obţinute prin baterea fierului este bună, în schimb fundul lăzilor a fost puternic deteri­orat datorită benzilor întăritoare, bucăţi mai mari lipsind din ele. 1.4 Materialele de căptuşeală Diferitele materiale de căptuşeală - textile, hârtie, câte­odată piele, mai puţin expuse factorilor de degradare din mediul înconjurător, s-au păstrat într-o stare mult mai bună. în cazul acestora sunt prezente, în primul rând, de­gradările funcţionale de natură fizică, sfâşieri şi unele de­puneri de grăsime şi praf, respectiv halouri de apă, care provin pesemne, din perioada ulterioară funcţionalităţii originare. Căptuşeala textilă este cu preponderenţă degradată pe marginea de închidere dintre corpul lăzii şi capac, precum şi la baza lăzii (foto 10-11). Diferite materiale decorative aşezate în deschiderile plăcilor de metal ale lăzilor reprezentând motive florale - piele şi pergament vopsit precum şi catifea şi alte ţesături — au dispărut în cantităţi mai mici sau mai mari, în cele mai multe cazuri rămânând doar fragmente foto 9, 12, 15). Dintre toate lăzile cu degradări generale mai semnifi­cative, trei din cazurile investigate s-au arătat într-o stare deosebit de precară: cea ţinută în perioada cercetării în podul unei proprietăţi private târgu-mureşene, azi piesă a colecţiei Muzeului Haáz Rezső, lada de trăsură de la Muzeul de Etnografie precum şi lada de zestre păstrată tot acolo". 3 în vederea cercetării, compararea soluţiilor tehnice de realizare a lăzilor a avut ca sursa lucrarea din aceeaşi perioadă a lui J. G. Krünitz, Oeko­­nomische Encyklopiädie oder allgemeines System der Stadt-Haus- und Landwirtschaft, in alfabetischer Ordnung (1773-1S58), www.Krünitz. online 4 Vezi mai pe larg Kovács P., op. cit., cap. 2.5.1., p. 155. 5 Ladă din custodia Muzeului Haáz Rezső: nr. înv. V.8164, ladă de tră­sură: nr. înv. 72.42., lada de zestre a Rebekăi Issekutz: nr. înv. 64.41.1. Pentru mai multe detalii vezi Kovács R, op. cit., Tabelul 1. 1.5 Trei lăzi în stare deosebit de precară 1.5.1. Lada de voiaj (călătorie) din 1762 Provenind iniţial dintr-o colecţie privată, azi din cea a Muzeului Haáz Rezső, lada foto 13.) achiziţionată pe calea comerţului de artă, prezintă lipsa întregii căptuşeli. Numai din fragmentele originale atârnând de sub margini­le pieii se poate presupune că lada a fost căptuşită cândva cu un material cu imprimeuri foto 14). Căptuşeala textilă deteriorată a fost înlocuită cu hârtie. Hârtia prezintă halo­uri de apă, rupturi şi lipsuri foto 15). Ornamentele de fier s-au corodat puternic, s-au rupt şi sunt lacunare foto 13, 15-16). Materialele textile poziţionate sub ornamentele de metal cu spărtură, s-au păstrat doar fragmentar foto 16.). Benzile de fier din întăritura părţii de jos a lăzii, din cauza coroziunii s-au subţiat şi prezintă lipsuri. înveli­şul de piele s-a întărit, este rupt, crăpat, întunecat, iar pe capac, ca urmare a acţiunii produşilor de coroziune s-a colorat aproape în negru, este încreţit, în mai multe zone s-a desprins de lemn şi din loc în loc este lacunar foto 13-18). Toate apărătoarele de praf s-au rupt şi s-au pier­dut, prezenţa lor de altădată fiind dovedită de fragmentele rămase sub banda de metal ce încadrează capacul foto 13-15, 17-18). Materialul lemnos a suferit degradări pro­vocate de insectele xilofage. Cele două panouri laterale ale capacului sunt completări ulterioare foto 18). 1.5.2 Lada de zestre a Rebekăi Issekutz De pe capacul lăzii de zestre a familiei, o parte a în­velişului din piele şi a aplicaţiilor de metal lipsea, deja, conform descrierii ultimului proprietar, partea ruptă a pri­mului panou al capacului fiind o completare6 foto 19). Pe cele două laturi ale capacului, la fel şi pe spate s-au creat lacune semnificative ale pieii, apărătoarele de praf s-au distrus şi lipsesc foto 20). Căptuşeala textilă a lăzii s-a rupt în mai multe locuri, de pe partea inferioară s-a desprins total, s-a şifonat, marginile i s-au deşirat, bucăţi de-o palmă s-au pierdut din ea foto 21). Placa de acoperire a sertarelor s-a rupt în două, s-a defor­mat. îmbinările sertarelor s-au desfăcut, din peretele lateral al unuia o bucată mai mare s-a rupt. Căptuşeala de hârtie este murdară, cu pete, ruptă şi cu lacune foto 21 a-b). După ce a ajuns la muzeu, obiectul s-a degradat în continuare, deoarece în anii 1970, lada s-a udat în depozit în circumstanţele unei defecţiuni la o ţeavă de apă caldă, învelişul de piele al capacului s-a crăpat tare în mai mul­,,..pe capacul lăzii, pe direcţia longitudinală a acestuia, aproape o treime a învelişului de piele de porc al capacului lăzii şi ornamentele de alamă lipsesc, se vede panoul gol, ba chiar aşa mi se pare, că partea goală care se vede acum este o reparaţie ulterioară, pentru că aşa îmi amintesc din timpul copilăriei că, încă pe atunci, capacul lăzii era nevătămat. înve­lişul de piele şi ornamentul de alamă erau pe el.” in. Dr. Lászlóffy Mi­hály: zestre a bunicii Issekutz Rebeka din partea mamei /:móring:/ note explicative la adresa scrisorii sale, din însemnările scrise către membrii familiei sale. Document scris de mână. Budapesta, 1940. 3 martie, p. 4. Din cauza stării sale, proba prelevată din învelişul de piele nu a putut fi identificată, însă celelalte laturi ale lăzii au fost învelite cu piele de viţel, prin urmare şi pentru capac s-ar fi folosit tot aceasta, vezi Tabelul 1. 126

Next

/
Thumbnails
Contents