Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 10. (Székelyudvarhely, 2010)
B. Perjés Judit - Domokos Levente - Puskás Katalin: Tíz nap a "Nagy-Küküllő felső folyása mentén" avagy hazi és vendég restaurátorok a székelykeresztúri Molnár István Múzeum születő állandó kiállításán
a lucrării, în partea inferioară şi pe margini prezentând mici desprinderi şi lipsuri parţiale. în partea inferioară a picturii se observă o zonă acoperită de verniu îmbătrânit, ancrasat, precum şi pete de ceară de pe urma folosirii lumânărilor, fapt ce îngreunează lizibilitatea compoziţiei (foto 3). Pictura prezintă mici zgârieturi, pete mate şi găuri pe ambele margini - folosite cândva pentru suspendarea picturii. Investigaţii şi analize macroscopice Analize cu radiaţii IR Studiul în lumină infraroşu7 a dezvăluit desenul original de sub pictură, astfel putându-se observa diferenţele între desen (schiţă) şi pictura originală. De exemplu, în execuţia feţei Măriei, liniile de schiţă coincid în totalitate cu forma finală a lucrării. Acelaşi lucru se observă la realizarea celor trei bărbaţi şi a îngerilor (foto 4). O diferenţă notabilă se găseşte, însă la poziţionarea mâinilor Măriei, pe schiţă ele apărând ridicate pentru rugăciune, în timp ce în pictură, acestea sunt mult coborâte (foto 5). Cutele mantiei urmăresc, de asemenea, direcţia trasată de repoziţionarea mâinilor. Investigaţiile materialului lemnos Din investigaţiile materialului lemnos8 reiese faptul că panoul picturii de altar este realizat din brad alb, (Abies Alba) (foto 6-7). Acest tip de brad este singurul din familia brazilor care nu are canale de răşină, fiind folosit, astfel, ca material pentru panouri de lemn şi sculpturi (statui). Descrierea etapelor de restaurare Consolidarea peliculei de culoare După investigaţiile macro şi microscopice, s-a realizat consolidarea peliculei de culoare în partea inferioară a tabloului (foto 8). Ca prima fază de consolidare, s-a injectat un amestec de alcool etilic şi apă (în părţi egale), cu rol de degresare, acest amestec ajutând în acelaşi timp penetrarea mai uşoară a consolidantului. Pentru fixarea pelicului s-a folosit clei de peşte (în concentraţie de 7%), încălzit în prealabil în bain-marie (foto 9). După injectarea consolidantului s-au presat desprinderile cu ajutorul spatulei flexibile, pentru crearea unei aderenţe de contact, iar surplusul s-a îndepărtat cu vată umedă. Curăţarea uscată şi umedă a stratului pictural Depunerile superficiale de praf au fost îndepărtate cu o pensulă moale, de pe întreaga suprafaţă, iar curăţarea 7 îi mulţumesc colegului Ferenc Mihály pentru ajutor 8 A fost folosit microscopul optic Novex K murdăriei aderente s-a efectuat prin metode chimice alternate cu cele mecanice. Pe baza testelor de solubilitate a fost aleasă soluţia corespunzătoare de curăţare, un amestec de alcool etilic, terebentină, ulei de in şi câteva picături de hidroxid de amoniu (foto 10). în porţiunile unde depunerile nu au cedat la soluţiile chimice, s-a trecut la îndepărtarea mecanică cu ajutorul bisturilului (foto 11). în timpul curăţării umede a stratului pictural, s-a păstrat o peliculă subţire de patină. în zonele unde stratul pictural lipsea integral, lemnul descoperit s-a curăţat cu un amestec de alcool tehnic şi apă distilată (1:1). Completarea lipsurilor şi integrare cromatică Pentru completarea lipsurilor stratului pictural s-a folosit un amestec de clei de peşte (3,5-7%) şi praf de cretă. Completarea lacunelor s-a realizat prin chituire stratificată. (foto 12). După uscare, zonele chituite au fost finisate cu ajutorul hârtiei abrazive de granulaţie fină. Integrarea cromatică s-a efectuat prin retuş diferenţiat, după caz, folosindu-se culori pe bază de apă. (foto 13). în mare parte s-a folosit technica trateggio. Lacuna de pe parte inferioară a tabloului nu s-a completat deloc, nici lipsurile mici a materialului lemnos, deoarece nu afectau lizibilitatea picturii. în timpul restaurării, pe toată suprafaţă s-au efectuat doar intervenţii minimale. Consolidarea tabloului Partea inferioară a lucrării a fost consolidată cu un amestec de paraloid B72 (7-10%) dizolvat în diluant nitro, deoarece zona această prezintă o structură mecanică uşor fragilizată. Această intervenţie constă în umplerea cu materialul de consolidare a cavităţiilor materialului lemnos, înbunătăţind astfel structura mecanică a lemnului. Materialul de consolidare s-a pensulat până la saturarea materialului lemnos. Peliculizare finală Ca ultima etapă de restaurare, întreaga suprafaţă a fost pensulată cu un lac de protecţie pe bază de răşină Damar. (foto 14). Lucrarea nu era înrămată înainte de restaurare, deşi prezenta urme de înrămare. Astfel, în lipsa ramei originale, s-a manufacturat o ramă specială din lemn, prevăzută în faţă cu plexiglas, în scopul protejării. în prezent, lucrarea poate fi văzută în cadrul expoziţiei „Valori restaurate ale tezaumlui sacru”, organizat de Muzeul Secuiesc al Ciucului. Zsuzsanna Mara Restaurator de pictură Muzeul Secuiesc al Ciucului 530132, Miercurea Ciuc. P-ţa Cetăţii Tel.:+40-266-311-727 E-mail: zsuzsamara@yahoo.com 123
