Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
TITLURILE FOTOGRAFIILOR Foto 1. Piele tăbăcită vegetal cu cristale de sare depozitate între fibre. Imagine realizată cu microscop electronic cu baleiaj. ( foto: Gondár Istvánné) Foto 2. La aplicarea cantităţilor prea mari de alcool cetilic pot apărea eflorescenţe albe pe suprafaţa pielii Foto 3. Pielea cimpoiului era original de culoare deschisă, dar în urma aportului prea abundent de grăsimi, aceasta s-a colorat în galben închis şi a devenit lipicioasă şi fragilă. (Institutul de Muzicologie, Budapesta) Foto 4. grăsimile şi murdăria extrase din pielea cimpoiului din imag.3 cu ajutorul solvenţilor organici (prima şi a doua baie) Foto 5. Acizii graşi în stare solidă apar pe suprafaţa pielii în forma petelor de grăsime albicioase, mai ales la temperaturi reduse (bici/gârbaciu, Muzeul Etnografic, Budapesta) Foto 6. Produşii de coroziune, în formă de pastă verzuie din jurul elementelor decorative din cupru demonstrează că o parte din unguenţi s-a descompus şi au apărut acizii graşi liberi (cingătoare, Muzeul Etnografic, Budapesta) Foto 7. Pigmentul verde, original în stare solidă, la efectul acizilor graşi s-a schimbat în stearat de cupru şi palmitat de cupru cu consistenţă moale (detaliu microscopic al unei sfite pictate şi aurtite, Muzeul Artelor Aplicate, Budapesta, foto: Mijátovits Krisztina) Foto 8. Aplicaţie de piele colorat în nuanţe închise cu o soluţie de săruri feroase. Pieile decorate în această tehnică sunt deosebit de sensibile la apă. (Toc de carte, Muzeul Artelor Aplicate, Budapesta) Foto 9. Pe suprafeţele unsuroase preful se acumulează mult mai aderent decât pe obiectele netratate. (Muzeul de Istorie Militară, Budapesta) Foto 10. Toc de piele de culoare foarte deschisă, foarte sensibilă la apă, la curăţirea căreia a fost necesară aplicarea unui amestec cu benzină. (Muzeul Naţional al Ungariei, Budapesta) Foto 11. Experiment cu diferite soluţii de curăţare. Proba “a” a rămas netratată iar celelalte mostre au fost curăţate cu likkere apoase cu conţinut de apă crescând de la proba “b” la proba “d”. ILUSTRAŢII Fig. 1. Formarea trigliceridelor din glicerină şi acizi graşi Fig. 2. Structura dimetil polisiloxan-ului TABEL Tabel 1. Compoziţia de acizi graşi a diferitelor uleiuri trigliceride 169
