Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
ben, astfel stratul de aur fiind aplicat pe latura exterioară a firului cu ajutorul curentului electric.68 Identificarea cuprului argintat-aurit La microscop optic sârma este aurie, în secţiunea transversală, centrul este roşu. Dacă s-a laminat din sârmă aurită, ambele feţe sunt aurite. Dacă banda de cupru argintat a fost cea imersată în baie, de asemenea ambele feţe vor părea de aur. In stare bună, cuprul argintat şi aurit se distinge greu de aur sau de alte imitaţii de aur. Dacă o faţă a benzii este aurie, cealaltă (interioară) este argintie şi centrul secţiunii transversale este roşie, atunci aceasta a fost aurită prin galvanizare în stare împletită în jurul unui miez textil. Dacă picurăm pe suprafaţa sârmei sau benzii de culoare aurie (foto 11) o soluţie 1:1 de acid azotic şi apă distilată, acesta va spumega şi se va dizolva argintul şi cuprul, soluţia devenind verzuie, iar aurul rămâne în urmă. Dacă proba a fost destul de lungă sau stratul de argint a fost destul de gros (adică soluţia conţine argint în cantitate suficientă), atunci la adăugarea unei picături de soluţie de clorură de sodiu, lichidul devine opac (se formează precipitat alb de clorură de argint) (foto 12). Benzi şi sârme de alamă şi variantele acestora împletite în jurul unui miez textil Datarea „descoperirii”, respectiv a începutului utilizării aliajului cupru-zinc, de culoare aurie, numit alamă diferă la fiecare sursă scrisă.69 Corelând toate aceste date se poate totuşi afirma cu certitudine, că romanii cunoşteau deja acest aliaj şi îl foloseau la confecţionarea diferitelor obiecte. '1 Insă despre utilizarea alamei ca metal de bază a firelor metalice folosite în decorarea pieselor textile, nu cunoaştem date scrise decât abia din surse de secolul 18, contemporane utilizării.71 în schimb prin investigaţii ştiinţifice s-a putut identifica alamă şi pe textile de secolul 15-16.72 Confecţionarea firelor era posibilă prin mai multe metode. Benzi de alamă tăiate (?) din folie Plăci subţiri din aliajul cupru-zinc, de culoare aurie, adică folii de alamă s-au putut confecţiona încă de pe vremurile când zincul, ca metal nu a fost cunoscut, întrucât până pe la jumătatea secolului al 18-lea în Europa cuprul nu se topea alături de zinc în formă de metal, ci ca minereu , astfel obţinându-se un aliaj cât-de-cât maleabil, dar cel mai potrivit turnării. ’ Biringuccio menţionează că a văzut într-un atelier milanez cum un alt muncitor a ciocănit alama în „foiţă de aur” (adică probabil într-o placă 68 Nepublicat. 69 Vezi ex.. Balázs 1996, 72. sau Habashi (nedatat) 70 Datele de analiză nepublicate ale unor obiecte de metal din epoca romană. 71 Ex.: Kriinitz 1780, Band 19., 456. sau mai târziu Möller 1818, 148. 72 Brachwitz 1998,23-27. 73 Vezi ex. Habashi (nedatat), 3. la fel de subţire).74 75 Probabil că din plăci de alamă sau din sârme ciocănite în fâşii mai late se tăiau benzi înguste, precum din aur şi din argint, şi acestea se utilizau la confecţionarea firelor metalice, imitând benzile de aur. Tehnica tăierii benzilor înguste din folie subţire — dacă se practica această metodă - coincide probabil cu cea a benzilor tăiate din metale preţioase.76 Până acum nu am identificat fir de alamă obţinută în mod dovedit din bandă tăiată din folie. Sârme din alamă şi benzi laminate din acestea Sârma de alamă este menţionată deja din secolul al 12- lea de către Theophilus.76 însă în această perioadă probabil nu puteau confecţiona sârmă atât de subţire încât să se poată ţese şi coase cu aceasta, sau să se poată ciocăni din ea bandă destul de îngustă. Aproximativ cu 200 de ani mai târziu, mecanizarea acestui proces, folosirea forţei hidraulice în acest scop a făcut posibilă confecţionarea sârmelor de alamă fine.77 Date despre utilizarea acestora ca fire metalice apar abia la Möller, la începutul secolului al 19-lea: „Pasmante de aur false sunt confecţionate nu doar din sârmă de aramă aurită, ci şi din sîrmă de alamă. Pentru a obţine alamă potrivită pentru acest scop, cuprul pur se topeşte împreună cu zinc pur.”78 Probabil benzile menţionate de Brachwitz au fost obţinute prin ciocănirea/laminarea sârmelor trase astfel. Benzile împletite în torsiune S în jurul firelor de bumbac alb erau ţesute în cuverturi de secolul 15-16 drept decoraţie.79 în secolele mai târzii firele de alamă erau folosite la dantele ieftine (foto 13), astfel de sârme şi benzi putând fi identificate şi pe textile de secolul 20. Ex: la franjurile unui steag din 1938 s-a folosit bandă de alamă împletită în formă de S în jurul unui fir de bumbac galben.80 în unele cazuri putem întâlni şi mătasea ca miez textil.81 Identificarea alamei La microscop optic atât suprafaţa, cât şi nucleul secţiunii transversale sunt de culoare aurie. în cazul firelor în stare bună este greu de deosebit de aur. Dacă picurăm pe suprafaţa sârmei sau benzii o soluţie 1:1 de acid azotic în apă distilată, proba se va dizolva complet spumegând, iar soluţia se va colora în verde deschis. 74 în traducerea germană: „Der eine schlug das Messing zu Blattgold aus,.”, Biringuccio 1540/1925, 81. 75 Vezi ex. Descrierea procesuljui de elaborare (fluxul tehnnocolgic) ân lucrarea lui Theophilus Presbiter (Theophilus (12. sz.) 1986, cartea a 3-a, LXXVI.) 76 Theophilus (nr. 12.) 1986, cartea a 3-a, XXXIX. 77 De exemplu în 1474 au comandat sârmă de alamă din Niimberg(Schulte 1923, 209.) 78 Möller 1818, 148. 79 Brachwitz 1998,23-27. 80 Járó et al. 2000, 99-100. 81 Járó 2003b 35. 132
