Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
au fost înrolaţi în cooperative agricole, astfel a fost finalizată colectivizarea regiunii.10 Cele patru decenii de agricultură sub forma colectivelor s-au petrecut şi aici similar cu celelalte regiuni ale Transilvaniei. Dar izolarea relativă din punctul de vedere al căilor de acces şi al economiei a dus la o migraţie masivă, o condiţie ce a provocat scăderea demografică drastică şi îmbătrânirea populaţiei, fapte menţionate în introducerea acestei lucrări. Datorită unui hiatus tehnologic de o jumătate de secol nu s-a realizat o productivitate adecvată nici pe teritoriile înnapoiate. In condiţii similare însă şi agricultura a devenit un traseu de nevoie, pentru mulţi fiind singura sursă de venit. Strategia de conductă existenţială a comunităţilor rurale a fost influenţată de mai mulţi factori externi. Exemplul autoorganizării sociale ale satelor săseşti ale Scaunului Rupea din vecinătate a fost de urmat pentru aşezările secuieşti din zona Homoroadelor. Putem vorbi despre o indiscutabilă şi dovedită influenţă săsească nu numai în cazul stilului arhitectural, dar şi gradul de organizare ale instituţiilor sociale se referă la exemple săseşti. Trecând în revistă partitura obiceiurilor de sărbătoare de pe valea Homorodului, putem observa nişte instituţii sociale, care în tradiţia populară maghiară din Transilvania apar evident de rar, iar în cazul satelor săseşti se prezintă ca părţi integrante ale structurii obiceiurilor. Concentrându-se pe influenţele reciproce culturale dintre saşi şi maghiari, un studiu a lui Pozsony Ferenc exemplifică perfect acest proces, împreună cu schimbările apărute de-a lungul timpului." In satele maghiare din zona Homoroadelor - ca şi în satele vecine săseşti - societăţile feciorilor au avut un rol determinant în petrecerile, jocurile organizate în timpul iernii. Câteva evenimente din cadrul sărbătorilor de Crăciun la fel se pot explica prin interferenţe culturale, precum petrecerile exclusiviste ale femeilor, care sunt foarte rare pe teritoriul graiului maghiar, însă la Petreni se organizează cu regularitate. Ţintirea cocoşului, obicei legat de Paşti sau Rusalii, şi-a pierdut caracterul comunitar - la Orăşeni, Petreni, Sânpaul şi Rareş - în trecutul apropiat. Şi acest element cultural este un component marcant al tradiţiilor populare ale vecinilor saşi. Relaţiile folcloristice dintre saşi şi maghiari au fost facilitate de distanţa mică în spaţiu şi de un mod de viaţă similar, bazat pe cultivarea pământului. Expatrierea forţată a saşilor, mai apoi emigrarea lor de bună voie au condus la „diminuarea” comunităţilor săseşti, totodată la dispariţia interferenţelor culturale, care susţineau o diversitate atât de caracteristică locului. Spaţiul locuit De-a lungul unui sejur în valea Homoroadelor caracteristica ce iese în evidenţă cel mai clar este stilul arhitec-10 Oláh op. cit. pp. 79. 11 Pozsony Ferenc: Homoród menti magyar népszokások. In: Cseke Péter - Halász József (red.): A Homoród füzes partján. Dolgozatok a Székelyföld és Szászfüld határvidékéről. Miercurea Ciuc, 2000. pp. 243—256. tural unitar. Cu excepţia celor două aşezări din regiunea „Havasalja”, unde se manifestă o tradiţie arhitecturală secuiască, lanţul aşezărilor de pe valea Homorodului Mic şi Homorodului Mare expune în general o practică de construire care îmbină stilul secuiesc cu cel săsesc (foto 1). Caracterul diferit se manifestă mai puţin la nivelul schiţei de bază a aşezării, cât mai degrabă în folosinţa materialelor de construcţii şi în organizarea spaţiului cu privire la aspectul public. Uliţele satelor urmăreau cu desăvârşire malul râurilor şi al pârâurilor, iar de acolo urcau pe versanţii din jur. Adaptându-se la mediul înconjurător, această regiune prezintă atât structuri de stradă paralele, cât şi tipul satului concentric, îngrămădit şi chiar tipul satului răsfirat. Nici măcar Vlăhiţa, aşezare ridicată la rangul de oraş în anul 1968, nu reflectă o imagine urbană, ci păstrează prin apariţie o imagine tipică rurală. In privinţa imobilelor de dimensiuni mari trebuie să amintim aşezările Lueta şi Ocland, ai căror clădiri ne amintesc de imaginea oraşului de câmpie. Deci există diferenţe evidente între unele aşezări, dar se poate conclude faptul că pe văile Homoroadelor sunt în general răspândite faţadele închise şi imaginea străzilor aglomerate, precum şi alterarea străzilor desenate de-a lungul râurilor şi pârâurilor cu cele urcând pe versanţii învecinaţi. Dintre materialele de construcţii lemnul avea într-o primă fază o importanţă majoră, mai apoi fiind schimbat cu piatra. In zilele noastre Vlăhiţa, Căpâlniţa şi într-o mai mică măsură Lueta păstrează cu vigoare tradiţia construcţiilor din grindă (foto 2). Pe văile celor două râuri, cu cât coborâm spre sud, cu atât mai mult imobilele satelor au fost ridicate sub influenţa arhitecturală săsească. Majoritatea edificiilor din piatră ale zilelor noastre au înlocuit cele ridicate din lemn în prima parte a secolului al 19- lea. Regiunea este bogată atât în piatră de construcţie, cât şi în var, astfel gospodarii mai înstăriţi şi-au construit nu numai casele, dar şi şurele din piatră. Insă pentru familiile situate la periferia comunităţilor construcţia din piatră a rămas doar un vis neîmplinit. Modelul de construcţie al jelerilor din secolul al 19-lea este bine conservată de o casă cu două încăperi, cu streaşină deschisă, casă plasată pe parcela unui colecţionar din Sânpaul.1“ Casa de locuit a fost ridicată de multe ori pe o parte a parcelei, streaşină, cerdacul sau veranda fiind orientată spre sud. In funcţie de dimensiunile parcelei se poate deosebi organizarea în cruce sau în paralel al acareturilor.12 13 Cea dintâi se foloseşte în cazul parcelelor înguste. Astfel casa de locuit este situată perpendicular cu strada, iar în spatele acesteia, închizând curte, se află şura, câteodată cu dimensiuni peste cele ale casei. Parcelele înguste, situate strâns una lângă alta, au rezultat o imagine a străzii foarte închisă, ce era şi mai accentuată de porţile de piatră înalte, ajungând de la o casă la alta. Şi această organizare a spaţiului reflectă 12 Vezi Miklós Zoltán: Egyéni törekvés - közösségi érdek. A homoródszentpáli tájház létrehozásának előmunkálatai. Örökségünk. An. I. Nr. 4. 2007. pp. 26-27. 13 Vezi Csíki Barna et al.: Népi építészet a Homoródok mentén. Sursa: http://arch.eptort.bme.hu/29/29homorod.html 115
