Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 7. (Székelyudvarhely, 2008)

Herceg Zsuzsanna: Új anyagok, új eljárások a szilikátalapú műtárgyak restaurálásában

chiar săptămâni. Mai întâi am fixat marginile prin optu­­rarea şi netezire, după care am opturat fisurile vizibile după umezirea pregătitoare cu tencuială fină de comple­tare Syton. în faza următoare deoarece tencuiala cu Sy­­ton este foarte fluidă şi pătrunde perfect în jos, ne-am folosit de gravitaţie pentru a umple cavitatea imensă. în fiecare zi am introdus doar atîta din acest material încât să formeze un strat de câţiva cm în adâncimea cavităţii. Acesta se putea verifica prin ciocănire. Când completarea a ajuns la nivelul forărilor de injectare anterioare le-am astupat pe acestea. Astfel am ajuns pas cu pas la capătul superior al cavităţii. Completarea în mai multe etape este importantă deoarece materialul prin uscare se contractă. Dacă etapizăm completarea putem evita efectele nega­tive ale contractării. Lacunele scrafîtto-ului le-am completat cu tencuia­lă de var şi nisip, colorată, de factură asemănătoare ce­lei originale. Gips nu am folosit. Din păcate culorile nu prea se pot nimeri exact. Dacă tencuiala de completare iese mai închisă la culoare decât zona alăturată, aceasta nu poate fi corectată prin retuş, zonele repictate se vor închide în timp formând pete inestetice. Acelaş rezultat obţinem şi dacă folosim la completare acrilice, silicon sau var. Numai prin glasiuri se poate obţine rezultat satisfăcă­tor pe termen mai lung, iar acesta necesită o completare de culoare mai deschisă. în cazul casei nr. 55 am retuşat cu Syton X 30. Culorile le-am obţinut prin amestecarea pigmenţilor cu făină fină de cuarţ.57 58 59 La amestecul lutos de cuarţ şi pigment am adăugat Syton X 30 în cantitatea necesară pentm a obţine o structu­ră rezistentă la frecare, cu suprafaţa mată şi poroasă. Ca la orice alt tip de vopsea, aceasta presupune proporţii diferite la fiecare culoare, prin adăugarea treptată a liantului reglăm la fiecare culoare gradul de aderenţă necesar. în confirma­rea ideii vine faptul că unele firme au început deja produce­rea vopselelor murale pe bază de silicii coloidale. Pe plan internaţional se folosesc deja multe tipuri de coloizi de silicaţi.5'1 Proprietăţile acestora sunt de multe tipuri, este posibil ca unele să fie mai adecvate pentru anu­mite intervenţii decât tipul descris mai sus.60 Pe faţada casei nr. 55 s-au distrus două picturi. Una dintre ele a fost distrusă de un proiectil de artilerie în cel de-al doilea Război Mondial, iar celălalt a căzut ,,de la sine” în urmă cu 20 de ani. Nu s-au păstrat fotografii ale acestora şi nimeni nu-şi mai aminteşte nici chiar ce repre­zentau ele. La cererea locatarilor am înlocuit măcar una din ele - care era lângă fereastra din mijloc - cu o creaţie nouă (foto 40-43.). Pe baza iconografiei picturilor păstrate Gyöpös Miklós a proiectat o compoziţie care se încadrea­57 Remmers Funcosil Füllstoff B. 58 Keim, vopsea Optil 59 Ex. Köstrosol D 1530 sau produse Ludox. Drept exemplu din literature de specialitate: Schindler, C.şi asociaţi: Neuartige, kieselsolmodifizier­­te Hybridpolymere für die Steinkonservierung. In. Restauro, 7/2006. 60 Este posibil ca de exemplu un produs Ludox să fie mai potrivit injectării decât cel descries de noi, dar autorul a obţinut doar cantităţi mostră din aceastea, ne putând să le analizeze îndeajuns. ză în succesiunea logică. La realizarea acesteia am aplicat o tehnică pe cât se poate de apropiată de cea originală. Poate singura diferenţă este că noi am folosit doar var în tencuială, în timp ce materialul original conţinea şi gips. Am proiectat în prealabil toate detaliile procesului şi am pregătit toate materialele necesare, întrucât lucrarea tre­buia terminată într-o singură zi deoarece tehnica necesită tencuială proaspătă până la capăt. Descrierea în detaliu a demersului lucrării ar depăşii cadrul acestui studiu, de aceea menţionăm doar următoarele două aspecte: lucră­rile au durat de la 8 dimineaţa până noaptea la 12 jumate şi am terminat scrafitto-ul pe întuneric, la lumina lămpi­lor. Istoricul de arhitectură, Gerle János, care a urmărit cu atenţie munca noastră ne-a relatat că studenţii săi în timp ce studiază capodoperele lui Medgyaszai de obicei nu ghicesc care pictură nu este originală. Concluzii Cel mai problematic segment al restaurării de picturi murale îl constituie restaurările de faţade. Picturile exteri­oare în tehnica scrafitto sau în tehnici mai simple sunt cele mai expuse factorilor de degradare ale mediului. Conser­varea şi restaurarea acestora necesită cea mai mare exi­genţă în alegerea materialelor şi tehnicilor. Ceea ce este bun pe faţadă, este probabil şi mai bun în mediu interior.61 Drept este că în interior putem folosi materiale şi metode care în exterior ar fi neadecvate dar în interior sunt perfect acceptate. în această categorie intră de exemplu fixativii solubili în apă,62 sau retuşurile în acuarelă. în acelaş timp trebuie să evităm şi în interior unele materiale care pe faţade au eşuat deja. Autorul ar interzice sau ar îngădui doar în cazuri bine motivate utilizarea soluţiilor acrilice, dispersiilor de acrii sau de acetat polivinilic, precum şi a culorilor acrilice la restaurarea frescelor, chiar şi a celor interioare. Iar în exterior greu am putea găsi argumente destul de convingătoare pentru utilizarea acestora. Figurile 10-16 au fost realizate pe baza imaginilor puse la dispoziţia noastră de Muzeul de la Kiscell. Fig. 9 provine din cartea lui Lechner Jenő.63 Toate celelalte imagini au fost realizate de autor Bóna lsh’ân Restaurator de pictură, lector universitar Universitatea de Arte Plastice al Ungariei FT—1062 Budapesta, Str. Andrâssy nr. 69-71. Traducere de Krisztina Mâtron 61 La faţade hidrofobizarea este de obicei apreciată pozitiv. Dar la resta­urări propriuzise acesta nu este adevărat. Iar în interior hidrofobizarea nu poate fi decât dăunătoare. Şi totuşi cunoaştem multe situaţii când fie s-au aplicat fie s-a plănuit aplicarea lor în mediu închis. 62 Ex. metal-celuloză, carboxi-metil-celuloză, hidroxi-propil-celuloză, etc. 63 Dr. Lechner Jeno: A Magyar Nemzeti Múzeum épülete (Clădirea Mu­zeului Naţional al Ungariei). 1927. Prima imagine nenumerotată după pagina 20. 110

Next

/
Thumbnails
Contents