Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 7. (Székelyudvarhely, 2008)
Herceg Zsuzsanna: Új anyagok, új eljárások a szilikátalapú műtárgyak restaurálásában
operele în tehnica sgrafitto sau alte tipuri de picturi decorative ale faţadelor nu se pot proteja îndeajuns. De exemplu dacă dezvăluim o pictură medievală, orice am face, în scurt timp aceasta s-ar distruge. Cine nu crede, este invitat să facă o plimbare pe strada Tárnok din Budapesta... (foto I2.).'9 Există şi locuri „înşelătoare”, cum sunt mănăstirile moldoveneşti. Splendidele faţade pictate ale acestora au rezistat timp de secole. Pe lângă materialele şi tehnicile bune ale acestora (tencuiala de var - pleavă - paie şi puţin nisip, fresce pe bază de var cu finisare în var şi caseină), aceste clădiri au fost protejate de acoperişurile proeminente. Să privim cu atenţie turnurile cu cupolă: şi acestea au fost pictate, dar astăzi aproape toate sunt incolore. Unde nu există protecţie, nici tehnica bizantină nu ajută. Latura nordică a bisericilor nu prea apare în fotografii, deoarece aici în ciuda straşinii proeminente, picturile s-au distras (fig. 6). Picturile valoroase trebuie desprinse urgent sau reacoperite cât mai repede posibil. Este interzisă aplicarea oricărui „ strat de protecţie, lipirea straturilor intermediare” înainte de reacoperire. Tencuiala pe bază de var şi nisip, cu un eventual conţinut de lut trebuie aplicat direct pe suprafaţa pictată. Aceasta se poate îndepărta dovedind intervenţia. Ce este de fapt renovarea de faţade în spiritul restaurării? Atitudinea de restaurator diferă de cea industrială prin faptul că în loc să se bazeze pe oportunitatea tehnică, aceasta îşi propune ca scop păstrarea operelor create în trecut cu materialele lor originale şi starea lor îmbătrânită. Industria de construcţii se străduieşte ca ceea ce a construit să reziste cât mai mult. Acest criteriu figurează şi printre scopurile restauratorului, dar nu este cel mai important. Restauratorul se străduieşte ca materialele vechi, originale să reziste cât mai mult, chiar dacă asta presupune ca materialele inserate de către el să se distrugă. O variantă a acestui tip de intervenţii sunt a.n. straturi victimă, care preiau efectele dăunătoare ale factorilor de degradare. Prin propria lor distragere neutralizează efectele factorilor de degradare. Pentru un arhitect poate fi greu de acceptat să construiască ceva cu scopul explicit ca acesta să se distrugă. Probabil dreptului este deasemenea străină această atitudine. Executanţii consideră drept aceeaşi categorie restaurările cu renovările. Din acesta poate rezulta de exemplu ca ei să apeleze neapărat la utilizarea materialelor „calificate”. Dar acesta este „ fraudă”, deoarece din punctul de vedere al restaurării nu există materiale calificate. Drept este că în UE calificările şi standarizările sunt deja în curs. Ar fi bine aderarea cât mai rapidă la acest proces, altfel ne vom confrunta cu rezultatele gata elaborate. Proprietăţile care în construcţii înseamnă calificative pozitive, în restaurarea de monumente sunt mai degrabă dăunătoare. Trebuie introdus şi în Ungaria un termen nou: acela al compatibilităţii: adică materialele şi tehnicile folosite în 19 Faţada casei de pe strada Tárnok din Budapesta prezintă toate greşelile „ restaurării modeme de faţade” restaurare trebuie să conlucreze cu cele originale, (ex. trebuie să aibă aceleaşi proprietăţi fizice, acelaşi coeficient de dilatare la căldură sau umiditate.) Pe termen lung trebuie să reziste materialul original, chiar dacă acest lucra presupune distragerea completării. Compatibilitatea are multe definiţii. Poate cea mai potrivită este următoarea: tehnicile şi materialele aplicate nu pot avea consecinţe negative asupra operei originale.20 Culegere din restaurările de faţade ale anilor precedenţi de pe teritoriul Ungariei: Restaurarea faţadelor arheologice Prima „ restaurare de faţadă” a autorului a avut loc în 1982, pe situl din Epoca de Bronz de la Tiszaug-kéménytető21 (foto 13.). Aici în urma unui incendiu de acum 3700 de ani s-a păstrat relativ intact un fragment însemnat din faţada decorată a unei case din lut nears aparţinând Culturii Nagyrév. Operaţiunea sensibilă a ridicării trebuia efectuată la faţa locului pentru ca pardoseala casei să nu se distrugă. O mare dificultate de confruntat constituia faptul că lutul nears având proprietăţi foarte asemănătoare cu pământul, era foarte greu de distins de acesta. Era într-atât de slăbit şi pulverulent, încât necesita consolidare încă în secţiune. Ridicarea din sit a fost reuşită. Prin investigarea solului de sub perete s-a recuperat un fragment şi mai întins al unui element decorativ compact. Acesta a făcut posibilă reconstrucţia unui segment de aproape patra mp din faţadă. Reconstrucţia a fost uşurată de asemănarea pronunţată dintre ornamentele în relief ale faţadei şi cele de pe ceramica Culturii Nagyrév. Astfel s-a putut decide direcţia orizontal-vertical şi orientarea motivelor decorative. Reconstrucţia peretelui putea fi văzută în aproape toată Europa în cadrai unei expoziţii itinerante constituită din vestigiile culturii Epocii de Bronz din Ungaria. Apoi a fost expusă mult timp în Muzeul Naţional al Ungariei, iar astăzi se păstrează în Muzeul Damjanich János, de la Szolnok. La mai multe săpături arheologice s-a reuşit ridicarea sau ablarea frescelor de pe faţade romane. Astfel de exemplu este pictura exterioară a brutăriei din secolul al IlI-lea de la Szőny-Vásártér22 23 sau picturile de soclu din átriumul palatului imens de la Szabadbattyány, datând din secolul al IV-lea. Picturile murale de la Szőny sunt expuse la Komárom, iar fragmentele soclului se pot vedea în perioada primăvară-toamnă în „ cula” din tumul medieval de la Szabadbattyány'’ (foto 14-15.). 20 Definiţie formulată de Teutonico. In: Hughes: Mortars in Historic Buildings, Published by Historic Scotland, 2003. Edinburgh, p. 21. 21 Csányi Marietta - Stanczik Ilona: Tiszaug-Kéménytető. In: Dombokká vált évszázadok (Secole transformate in dealuri), 1991. pp. 35-36. 22 Borhy László - Számadó Emese: Válogatás a szőny-vásártéri ásatás leleteiből (Culegere din descoperirile săpăturilor arheologice de la Szöny-vásártér). 1996. pp. 8-10.; László Borhy: Wandmalereien aus Brigetio. In: Acta Archaeologica Brigetionensia, 2000. pp. 92-106. 23 István Bóna: Comments of the Restoration of Archaeological Fresco 103
