Ciubotă, Viorel: Vicariatul Naţional Roman din Carei (Satu Mare, 1997)
Cap. I Crearea Vicariatului Naţional Român Carei. Premise istorice
Capitolul I. Crearea Vicariatului Naţional Român Cărei. Premise istorice Creat în avântul revoluţiei din toamna anului 1918, Vicariatul Naţional Român greco-catolic din Cărei, cuprinzând cele 46 de parohii româneşti* răpite în anul 1912 de la Episcopiile greco-catolice de Oradea şi Gherla şi încorporate cu forţa la nou înfiinţata Episcopie greco-catolică de Hajdúdorog, a reprezentat o formă originală prin care populaţia românească din Sătmar şi o parte a Bihorului şi-a exprimat dreptul la autodeterminare inclusiv şi pe tărâmul bisericesc. Acest fenomen s-a întrepătruns cu procesul de creare a consiliilor naţionale româneşti, desfăşurându-se în această zonă simultan. Mai mult în primele luni ale anului 1919, când Sătmarul şi Bihorul au rămas în afara zonei eliberate de armata română, Vicariatul Naţional de la Cărei a reprezentat singurul organism românesc care a funcţionat în această parte de ţară şi care mai reuşea să preia şi să transmită dispoziţiile şi ordinele Consiliului Dirigent de la Sibiu. Vicariatul naţional a reprezentat încununarea şi pe tărâm ecleziastic a luptei necurmate pe care românii sătmăreni au dus-o împotriva guvernelor maghiare având drept scop deznaţionalizarea locuitorilor români din cadrul regatului ungar. înfiinţarea episcopiei de Hajdúdorog a reprezentat o etapă extrem de importantă în procesul de constituire a unei entităţi ecleziastice greco-catolice maghiare, început în a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Astfel la 16 aprilie 1868 s-a ţinut la Macău (Makó, azi în Ungaria) o adunare la care au luat parte câteva mii de persoane din 85 de comune greco-catolice şi unde s-a primit propunerea “să se ceară de la dieta şi regim înfiinţarea episcopiei de Hajdúdorog şi introducerea imediată în bisericile greco-catolice a limbii maghiare”^. Ecourile acestei adunări au ajuns şi în dezbaterile dietei din 6 şi 9 mai * Cele 46 de parohii sunt 42 din dieceza Oradei: Amaţi, Sătmărel, Culciu Mare, Boghiş, Oar, Petea, Doba, Vetiş, Ciumeşti, Domăneşti, Ghenci, Moftinu Mic, Cărei -parohia română, Resighea, Sanislău, Dindeşti, Andrid, Tiream, Portiţa, Vezendiu, Adoni, Curtuiuşeni, Tarcea, Galoşpetreu, Pişcolt, Văşad, Chiniz, Şilindru din România; Csegöld, Csengerújfalu, Porcsalma, Nyíracsád, Nyiradony, Nyirâbrâny, Almosd, Bagamér, Hosszupályi, Kákád, Nagy Léta - parohia română, Pocsaj, Vértes, Makó.aflate azi în Ungaria; 4 erau în dieceza Gherlei: Botiz, Satu Mare - parohia română, Odoreu, lojib. 6
