Ciubotă, Viorel: Vicariatul Naţional Roman din Carei (Satu Mare, 1997)
Cap. II Recunoaşterea oficială a Vicariatului Naţional Român Carei
adunarea credincioşilor din Târgu Mureş unde la fel se hotăreşte ruperea totală a legăturilor “cu episcopia de Hajdúdorog la care am fost încorporaţi cu forţa”. La fel se exprima adeziunea la Vicariatul Naţional de la Cărei precum şi nulitatea calendarului gregorian în ţinerea sărbătorilor®®. în 16 decembrie şi locuitorii din Voşlobeni “cea mai curată parohie românească” din judeţul Ciuc, frâng şi nimicesc “cu totul legătura avută cu episcopia de Hajdúdorog", se alătură “întru toate decisului prea onoratului domn Romul Marchiş, vicar român din Sătmar” şi declară nul calendarul gregorian în ţinerea sărbătorilor®®. Deci avem 13 localităţi din vicariatul secuiesc (34 parohii) care îşi exprimă adeziunea la Vicariatul Naţional Român din Cărei, singurul organism legal care ar fi putut să-şi asume conducerea parohiilor deslipite de la Episcopia de Hajdúdorog. S-ar putea ca numărul acestor localităţi să fie mai mare, dar deocamdată nu avem atestat documentar acest fapt. Este sigur că această subordonare la Vicariatul de la Cărei a fost mai mult formală, pentru că începând din luna ianuarie 1919 zona Sătmarului şi Bihorului rămâne în afara liniei de demarcaţie şi este greu de crezut că au putut exista relaţii peste această linie. Dacă există asemenea adeziuni la Vicariat din zone atât de îndepărtate, nu este mai puţin adevărat că în unele parohii din judeţul Satu Mare a existat o vie opoziţie faţă de ideea deslipirii de episcopia de Hajdúdorog. La baza acestor opoziţii au stat preoţii (unii dintre ei numiţi chiar de această episcopie) dar şi unii credincioşi maghiarizaţi. Cel mai semnificativ exemplu în această privinţă este cazul consistoriului parohiei greco-catolice din Satu Mare la care au fost prezenţi Augustin Ferenţiu prim curatorul bisericii, preotul Paul Gönczy şi curatorii Petru Papp, lacob Mihály, Gh. Markos, loan Vaida, Iosif Mihalca, Dumitru Mihalca, Vasile Maroşan, loan Dobran şi alţii. S-au păstrat 2 documente despre această adunare. Unul este procesul verbal al adunării desfăşurată în 17 noiembrie unde, după ce au fost prezentate hotărârile adunării din 13 noiembrie 1918 privitoare la Hajdúdorog precum şi la preotul Paul Gönczy, (se cerea îndepărtarea lui din parohia Satu Mare). Consiliul bisericesc a hotărât că: “Nu recunoaşte ca organ competent Consiliul Naţional Român, acesta neavând dreptul să ia hotărâri în ceea ce priveşte treburile interne ale bisericii şi în ceea ce priveşte soarta ei”. Totodată “condamnă toate acele tendinţe care amestecă politica în biserică, pentru că ar provoca nelinişte şi dezordine în sânul bisericii.. Legile actuale după părerea 25
