Stern, Mór: Evreii Sătmăreni (Satu Mare, 2013)

Capitolul II

cuprinde opinia lui Bartók Gábor care a scris despre evreii sătmăreni următoarele:

„Evreii credinţei mozaice în anul 1806 au constituit o comunitate bisericească, până la acea vreme fiindu-le interzisă locuirea în oraşele regale, dar şi după acea dată au sosit în număr foarte mic în acest oraş având două părţi (Mintiu şi Sătmar). Oficierea cultului nu au ţinut-o până în anul 1843; atunci s-a adus aici pentru oficiere o persoană dedicată funcţiei ce se ocupa continuu cu studiul, actualul rabin

Mandelbaum Farkas, care s-a născut la Bonyhâd comitatul Tolna în 1815.

Cunoştinţele necesare funcţiei şi le-a însuşit pe pământul natal şi la Bratislava. Şi-a ocupat actuala funcţie, bogat în comori spirituale, şi cu o sfântă pietate mai vesteşte şi acum fraţilor de credinţă unica, adevărată credinţă de nezdruncinat în Dumnezeu. Comunitatea este compusă în acest an (1863) din 100 de familii, şi are un capital plasat pentru dondă de 1100 de forinţi.

Spre lauda credincioşilor acestei religii, să fie aici însemnat, că în întreprinderile autohtone de promovare a cauzelor naţiunii niciodată nu au rămas în urma creştinilor. Şi acum, cu o râvnă totală, participă la întrecere, pentru a sprijini problemele comunităţii şi a susţine asociaţiile şi instituţiile de cultură naţionale formate sau în formare. Izraeliţii, în această vreme nu au încă învăţământ public, copiii lor frecventează şcolile creştine şi şcoli private. ” Am studiat procesele verbale ale consiliului cu însemnări din anul 1806, cu

54