Stern, Mór: Evreii Sătmăreni (Satu Mare, 2013)

Capitolul VIII

în ultimul deceniu, la fel a reprezentat vechile tradiţii, şi pe lângă aceasta s-a dovedit a fi un înţelegător pe deplin a vremurilor noi şi Glück József, care în 1929 s-a retras din rândul trăitorilor precum şi Hercz Simon, care a fost unul dintre cei mai devotaţi vizitatori ai templului şi membru muncitor al comunităţii până la moartea sa petrecută în primăvara anului 1931.

Deşi Weisz Gyula şi Markovits Salamon sunt înrădăcinaţi generaţiilor de mai dinainte, totuşi pot ţine pasul cu cerinţele exigente ale muncii de astăzi a comunităţii.

în ultimul deceniu un rol distins în interiorul comunităţii au avut Weisz Jenő, care şi-a cucertit merite deosebite în jurul lărgirii parcelei pentru construirea templului comunităţii şi Reiter Mór jun., care de o mulţime de ani conduce comisia financiară a comunităţii şi în vremuri grele a apărat comunitatea împotriva tendinţelor de destrămare. De asemenea au muncit cu greu la comunitate Feldmann József, Grosz David şi Schönberger Henrik.

Unul dintre personajele marcante, stegar al bătăliei din sânul comunităţii care s-a accentuat în anul 1928 a fost Guth Sándor, adeptul ideologiei lui Markovits Mâjer, un personaj care a dispărut la zenitul activităţii. Guth cu o admirabilă perseverenţă s-a luptat pentru apărarea suveranităţii şi independenţei comunităţii, iar pentru meritele sale a primit ca răsplată cea mai importantă funcţie a comunităţii, cea de preşedinte. în ciuda dublei constrângeri: criza materială şi criza internă, conduce comunitatea cu mână sigură, să o elibereze de sub coşmarul ultimelor vremuri.

133