Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Dumitru Şandru: Regimul cetăţeniei locuitorilor din nordul Transilvaniei

Aplicarea ordinelor Direcţiei Generale a Poliţiei din lunile iunie-iulie 1945 privitoare la expulzarea străinilor stabiliţi ilegal în ţară ori rămaşi după expirarea termenelor înscrise în paşapoarte şi operaţiile de triere de la punctele de frontieră a persoanelor ce intrau în România nu au avut eficienţa scontată, astfel că poliţia şi jandarmeria nu mai posedau o evidenţă clară a supuşilor altor state aflaţi pe teritoriul ţării^3. Din acest motiv, la 5 iunie 1946 a fost emis decretullege nr. 1581, care împuternicea guvernul să efectueze, prin organele Ministerului Afacerilor Interne, între 15 iulie şi 15 august, un recensământ al supuşilor străini din România54.

Multe dintre persoanele în cauză, mai cu seamă evreii pătrunşi ilegal din Uniunea Sovietică, au nesocotit obligaţiile de a se înregistra, astfel că, la 10 septembrie şi apoi la 15 octombrie 1946, Direcţia Generală a Poliţiei a cerut Inspectoratelor Regionale să ia măsuri severe împotriva acelora care nu se conformaseră dispoziţiilor înscrise în decretul-lege menţionat55. La 15 octombrie 1946, Direcţia Generală a Poliţiei a solicitat Inspectoratelor, prin ordinul nr. 27967, să identifice pe supuşii străini ce se sustrăseseră de la recensământ şi să ia măsuri pentru efectuarea unei serii de razii periodice, în care scop poliţia trebuia să facă apel la concursul garnizoanelor militare, pentru a le pune la dispoziţie forţele necesare. Se cerea a fi cercetate amănunţit toate hotelurile, casele de toleranţă, hanurile, localurile publice de consum, întreprinderile de toate categoriile şi să se facă descinderi domiciliare acolo unde existau informaţii că s-ar fi aflat supuşi străini, însă cu avizul Parchetului local. Nu trebuiau vizate locuinţele personalului diplomatic şi consular56.

începând din a doua jumătate a anulpi 1947, când comuniştii au pus în aplicare tot mai numeroase măsuri cu caracter economic care şubrezeau poziţiile unor pături relativ largi ale societăţii româneşti, deposedându-le parţial sau total de avere, interesul supuşilor străini pătrunşi clandestin în România pentru obţinerea supuşeniei şi stabilirea definitivă în ţară a scăzut considerabil. Mai mult, o bună parte din victimele regimului cu cetăţenie română au încercat să caute salvarea în fuga peste graniţă. Cum procesul manifesta o tendinţă de extindere continuă şi cum ieşirea din România se făcea în cea mai mare proporţie prin Ungaria, în toamna lui 1947, grănicerilor din cele două ţări li s-a ordonat să stopeze ’’avalanşa clandestină”, astfel că în decembrie 1947 grănicerii maghiari au început să înapoieze în România pe fugari, care, aduşi în ţară, erau arestaţi si condamnaţi la închisoare57.

» i »

In a doua jumătate a anului 1947 şi în primele luni ale anului 1948 un ansamblu de dispoziţii cu caracter administrativ şi câteva legi au impus sancţiuni severe împotriva celor ce încercau să părăsească România şi a celor ce îi sprijineau în acţiunile lor, cu intenţia de a stăvili plecările frauduloase din ţară50, pe de altă parte, oficialitatea de la Bucureşti a făcut o serie de concesiuni supuşilor străini stabiliţi în România, admiţând naturalizarea lor5^, dar în acea vreme prea puţini dintre ei mai doreau să obţină cetăţenia română şi să rămână în ţară.

Note

1. Vezi Robert Lee Wolff, The Balkans in OurTime, New York, 1967, p. 43; Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol si mareşalul Antonescu. Relaţiile aermano-române 11938-19401. Bucureşti, 1944, p. 133.

2. Arh. St. Oradea, fond Inspectoratul de Jandarmi Oradea, dosar 40/1994, f. 71.

3. Vezi Constantin Sănătescu, Jurnal. 1993, p. 180.

4. Arh. St. Bucureşti, fond Direcţia Generală a Politiei, dosar 33/1945, f. 14.

5. Idem, dosar 64/1945, f. 121 -'l22.

6. Vezi Arh. St. laşi, fond Inspectoratul Regional de Politie, dosarele 49/1945, f. 5 si 45; 26/1946, f.97.

7. Decretul are patru articole. Vezi ’’Monitorul oficial”, nr. 76, din 4.IV.1945.

8. Arh. St. Bucureşti, fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 91/1944, f. 91. Vezi şi decretul-lege nr. 88 privitor la dobândirea si pierderea naţionalităţii române, din 1939, în ’’Monitorul oficial”, nr. 17, din 20.1.1939. ■

9. Arh. St. Timisoara, fond Prefectura judeţului Timis-Torontal, dosarele 7/1945, f. 94-95; 64/ 1946-1947, f. 13-16.-74-