Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Ottmár Traşcă: 15 octombrie 1944 - eşecul încercării Ungariei de a încheia armistiţiul
Note 1. Florin Constantiniu, însemnătatea istorică a Insurecţiei şi ecoul ei internaţional, în "Studii şi articole de istorie”, Tom XXVII-XXVIII, Bucureşti, 1974, p. 29; Eugen Bantea, Rolul Insurecţiei şi alăturarea României la războiul contra Germaniei, în Insurecţia din august 1944 şi semnificaţia sa istorică, Bucureşti, 1974, p. 293; Gheorghe Buzatu, Evenimentele din august 1944 în context internaţional, în Actul de la 23 august 1944 context internaţional. Studii şi documente, Bucureşti, 1984, p. 286 şi urm. 2. Hans Kissel, Die Katastrophe in Rumänien. 1944, Darmstadt, 1964, passim; Hans Friessner. Árulások, vesztett csaták, Budapest, 1992, passim; Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. Relaţiile germano-române. 1938 - 1944, Bucureşti, 1994, p. 249 şi urm. 3. Vezi îndeosebi Eugen Bantea, Cotitura României şi desfăşurările militare de pe linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila, în Actul de la 23 August 1944 în context internaţional p. 328 şi urm. 4. Vezi Aurică Simion, Dictatul de la Viena, Cluj-Napoca, 1974, passim; Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena, Bucureşti, 1991, passim. 5 Pentru relaţiile româno-maghiare vezi Csatári Dániel, A forgószélben. Román-magyar viszony. 1940 -1945, Budapest, 1968, passim. 6. Vezi textul Convenţiei de Armistiţiu în România - marele sacrificat al celui de-al doilea război mondial. Documente, coordonator Marin Radu Mocanu, voi. I, Bucureşti, 1994, doc. 182, p. 310 -313. 7. Magyar Országos Levéltár, Minisztertanácsi Jegyzőkönyvek (25 - 26 august 1944), Csatári Dániel, op. cit.. p. 406 - 407. 8. Ibidem 9 Ibidem; vezi şi Vasile Puşcaş. Efectele evenimentelor din România în Europa est-centrală. în Actul de la 23 august în context internaţional, p 351. 10 Ibidem, p. 352. 11. Pentru ocupaţia militară germană a Ungariei vezi îndeosebi excelenta lucrare a lui Ránki György, 1944, Március 19. Magyarország német megszállása, Budapest, 1978, passim. 12. Vasile Puşcaş, loc. cit., p. 352. 13 Ibidem. 14. Ibidem, p. 352 - 353. 15 La acea dată aranjamenetele privind sferele de influenţă erau deja în mare parte perfectate. Ungaria urmând să constituie zonă cu influenţă preponderent sovietică. 16. Csatári Dániel, op. cit., p 407. 17 Vasile Puşcaş, loc. cit., p. 353. 18. Vigh Károly, Ugrás a sötétebe. 1944. Október 15, Budapest, 1979, p. 26; Juhász Gyula Magyarország külpolitikája. 1919 - 1945. Budapest, 1988. p. 413. 19 Vasile Puşcaş, loc. cit., p. 356 - 357. 20. Ibidem, p. 357; Csátari Dániel, op. cit, p. 412. 21. Vigh Károly, op. cit., p. 28 - 29. 22. Gosztóny Péter, Háború van, háború!, Budapest, 1989, p. 64; Csima János, A horthysta diplomácia előzetes fegyverszüneti tárgyalásai Bernben 1944 augusztusának végén és szeptember havában, ín Hadtörténeti Közlemények, nr. 4, 1965, p. 731 - 734. 23. Vattay Antal naplója, 1944 - 1945 (Prefaţă, studiu introductiv, note de Vigh Károly), Budapest, 1990, p. 48 -50. 24. Vasile Puşcaş, loc. cit., p. 360. 25. “Biroul de armistiţiu” fusese creat în toamna anului 1943 la iniţiativa premierului de atunci al Ungariei Miklós Kállay şi a regentului Horthy în ideea pregătirii ieşirii din război a Ungariei. în toamna anului 1944 el era condus de fiul regentului, cu acelaşi nume, care era un antinazist convins. 26. Vezi propunerile conţinute de “scrisoare Makarov” în Juhász Gyula, op. cit. , p. 424 - 425; Gosztónyi Péter, Háború van, háború!, p. 69. 27. Ibidem. 28 Hennyey Gusztáv, Magyar erőfeszítések a második világháború befejezésére. Köln, 1965, p. 20-21.-61 -«
