Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Crina Bodea: Mărturii din universul concentraţionar
doilea cerc s-au aflat toţi cei care erau legaţi, într-un fel sau altul de cel crucificat. De aceea Golgota urcată de toţi aceşti inocenţi apare încă şi mai înspăimântătoare. Lacrima lor n-a secat nici după răstignirea celui “vinovat” şi nici după eliberarea lui. Calvarul a continuat”®^. Au avut de suferit şi soţiile date afară din servici, dar şi copiii neadmişi sau daţi afară din licee şi facultăţi. Mărturiile vorbesc şi de data aceasta: “soţia m-a vizitat o singură dată cât am stat în subsolurile securităţii; a fost scoasă din învăţământ”®® sau “timp de 6 luni de zile am fost înghiţiţi de celulă şi familia n-a ştiut nimic de mine dacă sunt viu sau mort”®4 sau “fiica mea a dat de 5 ori examen de admitere la liceu; de aceea pe un băiat l-am trimis la laşi la Conservator”®5 şi soţia preotului Mare Augustin a fost obligată să-şi dea demisia de la Liceul Pedagogic. Regimul de exterminare de la închisorile Dej, Gherla şi Aiud, cât şi de la coloniile de muncă din Salcia etc. á continuat până la amnistia generală din 1964. Nu se va putea descrie niciodată toată gama de suferinţe inventată de comunişti, împotriva deţinuţilor, printre care erau episcopii şi preoţii uniţi. Le putem cuprinde în câteva cuvinte: teroare, insulte, bătăi, foame, frig, boli, munci extenuante, izolare şi moarte. Regimul acesta a fost un asasinat în masă asupra neamului românesc şi a fiilor bisericii. Considerăm că ar fi greşit să încheiem acest capitol fără să amintim că Biserica Română Unită a jertfit pe altarul suferinţei şapte din cei 12 episcopi ai ei. Martirii ei sunt: Episcopul loan Suciu din Blaj, mort în închisoarea din Sighet în 27 mai 1953; Episcopul Vasile Aftenie, mort într-o închisoarea din Bucureşti în 10 mai 1950, succesorul său clandestin, Tit Liviu Chinezu, mort în 15 ianuarie 1955 la Sighet; la Cluj cardinalul luliu Hossu mort în 23 mai 1970 la spitalul Colentina, iar de la dieceza de Oradea, Valeriu Traian Frenţiu, mort în închisoare în Sighet în 11 iulie 1952; de la Baia Mare, Episcopul Alexandru Rusu, mort în închisoarea din Gherla în 9 mai 1963; de la Lugoj Episcopul Ion Bălan, mort în 4 august 1960 într-.un spital din Bucureşti. De curând a încetat din viaţă şi preotul Ştefan Tătaru, superiorul bisericii “Maica Demnului” din Oradea, în vârstă de 78 de ani; în cei 14 ani de puşcărie a cunoscut închisorile de la Sighet, Piteşti, Dej în toată monstruozitatea lor, dar poate dintr-o teamă ascunsă sau poate pentru a nu mai răscoli amintiri dureroase, acest preot-martir a refuzat să se destăinuie. Augustin Maghiar, vicarul general al Episcopiei de Oradea, după luni de izolare s-a îmbolnăvit grav şi a murit în celula 36 din Sighet, în data de 16 august 1951. Canonicul Coriolan Tămâian, decedat la 20 mai 1990, fost rector al Academiei Teologice din Oradea, vicar şi canonic; a cunoscut închisorile de la Sighet, Jilava în cei 16 ani de detenţie. Profesor-doctor Anton Moisin într-un articol redă câte ceva din teroarea îndurată de Coriolan Tămâian: “deţinuţii primeau dimineaţa puţine grame de pâine, un cub mic de marmeladă, la prânz o ciorbă de arpacaş cu copită de bou; seara iar ciorbă; a fost torturat în tot chipul, cu puternice reflectoare în ochi, cu căşti electrice; i-au fost vârâte mâinile în foc; dânsul a numărat 101 anchete, fiecare de peste patru ore - adevărată tortură psihică"®7. Figurile episcopilor şi ale preoţilor vor rămâne întipărite de-a pururi în sufletele preoţilor şi credincioşilor greco-catolici, iar fapta lor va fi cuprinsă într-o istorie aparte, închinată martirilor. Pentru că prin aceste jertfe, Biserica Română Unită şi-a dobândit aura de “martiră”. Note 1. Hossu, Vasile, Vestitorul Unirii, nr. 10, 27 oct. 1994, p. 4. 2. Ploscaru loan, Lanţuri şi teroare. Ed. Signata, Timişoara, 1994, p. 58. 3. Ibidem, p. 33. 4. Mărturie. Gavriş Vasile, n. 1915. 5. Mărturie. Sever Paul, n. 1916. 6. Mărturie. Gavriş Vasile. 7. Mărturie. Buzaş Gavril, n. 1912. 8. Mărturie. Mureşan Dumitru, n. 1914. 9. Mărturie. Dărăban Teodor, n. 1918. 10. Mărturie. Andercău Vasile, n. 1919. 11. Ploscaru loan, op. cit., p. 34. 12. Anexe - proces verbal.-310-
