Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Viorel Ciubotă: Câteva aspecte inedite privind egimul confiscărilor de bunuri ale elitei sătmărene în anul 1949

agricole judeţene, delegatul Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli sub conducerea secretarului Comitetului judeţean de partid4. Cu acest prilej cei prezenţi luau la cunoştinţă despre acţiunea care se pregătea. Cu această ocazie se semnau şi împuternicirile pentru delegaţii şi administratorii comisiilor locale prin care aceştia trebuiau să urmeze strict instrucţiunile primite şi aveau în subordonare “toate organele publice” care erau obligate să acorde “tot concursul pentru îndeplinirea misiunii încredinţate”5. în aceaşi zi erau instruiţi şi delegaţii Comitetului judeţean precum şi viitorii administratori. Instrucţiunile care cuprindeau 12 puncte erau menite să întărească vigilenţa revoluţionară a celor trimişi în teren faţă de moşierii consideraţi “cei mai îndârjiţi şi înrăiţi duşmani ai celor ce muncesc”®. Acţiunea trebuia să înceapă în dimineaţa zilei de 2 martie ora 3 când delegatul Comitetului judeţean constituia Comisia Comunală pentru desărvârşirea reformei agrare formată din: delegatul P.M.R., viitorul administrator şi primarul comunei. Fiecare comisie era însoţită în general de câte 2 miliţieni şi 10-15 ţărani săraci, membri de partid dintre cei mai de încredere7. Comisiile trebuiau să ajungă la locurile stabilite dimineaţa la ora 5. Se instala o pază pentru a nu dispărea bunuri, iar moşierul sau administratorul moşiei trebuiau să declare în scris tot ce poseda. Urma apoi inventarierea şi sigilarea bunurilor iar moşierul şi familia sa erau evacuaţi cu mijloace mobilizate în acest scop. în general au fost expropiaţi cei care suferiseră şi urmările reformei agrare din 1945 şi cărora le rămăseseră casele şi în jur de 50 ha de teren. Dintr-un raport al Prefecturii judeţului Satu Mare privind repartiţia proprietăţilor agricole din judeţ până la reforma agrară din martie 1945 rezultă că existau 22 de moşieri cu peste 500 ha teren şi 356 gospodării mari de 50-500 ha, 761 de gospodării mijlocii de 20-50 ha şi 44431 gospodării mici de 1-20 ha®. în 1949 au fost expropriaţi aproximativ 170 de proprietari mici şi mijlocii. în general marea majoritate sunt maghiari şi evrei: Stal Vasile, Pika Nicolae, Király Sigismund, Fridmann Alexandru, Csenged Maier Alexandru, Boros Zoltán, Gross Samuil, Nemes Ştefan, Kaufmann Etelka, Helmeczy Iosif, Bartha Ilona, Adorján Alexandru, Pop Ludovic, Kellner Samuil, Zimmlichmann Mihai, Blayer Ster, Benedek Tiberiu, Bikfalvi Adalbert, Weisz Vasile, Pal Eugen, Berger loan, Weiss Victor, Grosz Márton, Blum Iosif şi alţii (vezi anexa 1). Nu lipsesc proprietari români: Buteanu Aurel, Dragoş Aurel, Pop Octavian, Achim Silviu, Nilvan Alexandru şi alţii, dar aceştia sunt puţini. în rândurile celor expropriaţi se află şi cultele, mai ales cel greco-catolic, desfiinţat după cum se ştie în octombrie 1948 care figurează cu două instituţii: Episcopia greco-catolică de Maramureş, şi Mănăstirea “Sf. Vasile” din Bixad®. Sunt prezenţi de asemenea şi preoţii greco-catolici cum este cazul lui Aurel Dragoş din Vama căruia îi sunt expropriate 45,82 ha10, sau preotul Cionca Dumitru care a fost expropriat în Fărcaşa de 93 de iugăre (murise în 1947!)11. Se întâlneşte şi cazul bisericii ortodoxe din Vama care “prinzând ştirea despre naţionalizarea, respectiv exproprierea averii canonicului Aurel Dragoş” renunţă de bună voie la o parcelă situată în imediata apropiere a terenurilor luate de la canonic. Motivaţia acestui gest era justificată de semnatari (între care şi preotul ortodox) prin “dorinţa sinceră a noastră de a sta în slujba poporului şi a servi spre binele lui” şi a contribui “la realizarea tuturor reformelor pentru transformarea Republicii noastre Populare Române într-un stat socialist, spre binele şi propăşirea poporului”1*^. O frumoasă dovadă de servilism şi oportunism mai ales că biserica ortodoxă nu figura în lista celor expropriaţi! în ceea ce priveşte suprafeţele expropriate acestea merg de la 0,75 ha, expropriindu-se o suprafaţă totală de 6455,60 ha15. Pe lângă terenuri se confiscă şi tot inventarul mobil şi imobil al proprietarului: case, anexe gospodăreşti, utilaje, mobile, haine, lucruri de valoare, etc. Astfel gospodăria agricolă de Stat din Vetiş a primit bunurile aparţinând lui Nemet Aloisie (Vetiş), Farcas Petru (Vetiş), Perszensky Gabriel (Vetiş), Farcau Gheorghe (Vetiş), Szilagyi Paul (Oar) Szilagyi Andrei (Oar), surorile Czibere (Oar), Nagy Ludovic (Oar), văduva Andrei Sárközy (Oar), Sarka Andrei (Sătmărel), Roth Jakab (Sătmărel), Perszinsky Gabriela. în total s-au expropriat 416,09 ha de teren din care 358,21 ha arabil, 2 ha grădini, 17,53 ha fâneaţă naturală, 28,52 ha fâneaţă artificială, 6 ha păşune, 3,83 ha livezi. S-au preluat de asemenea: 21 bucăţi pluguri pentru vite, 13 grape, 7 semănători, 3 fuioare, 2 vânturătoare, 26 cai, 29 vaci, 18 boi, 70 porci. 250 găini, etc.14. Pentru unii proprietari dispunem şi de evaluarea totală a bunurilor pe categorii. Astfel inventarul-242-

Next

/
Thumbnails
Contents