Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Gheorghe Şişeşteanu: Agresiune şi colectivizare in Sălaj
ţărănimii s-a produs prin modernizarea, creşterea productivităţii şi ample procese de concentrare a proprietăţii, pe baza acţiunii legii cererii şi oferte. Rezultatul final al acestui proces este apariţia marelui sistem fermier, bazat pe o agricultură extrem de productivă, cu tehnologii apropiate de cele din mediile industriale şi o supraproducţie agricolă. în Europa de Est, sfârşitul ţărănimii este rezultatul impunerii prin forţă a unui sistem economic ecletic, în care trăiesc în simbioză elemente ale unei agriculturi moderne cu tehnici de exploatare socială şi confiscare a bunurilor agricole, care amintesc de sistemele economice tributar-asiatice şi sclavagiste. Statul comunist a reprezentat instituţia care a concentrat întreaga putere şi mecanismele de acumulare şi distribuire a bunurilor. Locul birocraţiei asiatice a fost luat de activiştii de partid, cu atribuţii importante în procesul de luare a deciziilor, acumularea de bunuri în folosul Statului şi distribuirea unei părţi din aceste bunuri către populaţie. în umbra acestei birocraţii, fără valoare, fără tradiţii şi fără cultură, a stat “Securitatea”, arma de persuasiune a regimului despotic comunist. Sfârşitul ţărănimii în Europa de Est este însoţit de subdezvoltare economică şi prăbuşire a valorilor sociale. *** în primăvara anului 1962, o Sesiune Extraordinară a Marii Adunări Naţionale consacră sfârşitul procesului de colectivizare. Poate fi considerat o întâmplare faptul că în toate ţările din Est colectivizarea a fost încheiată în acest an sau dimpotrivă, Moscova a fost cea care, din umbră, a dirijat evoluţie problemei agrare în ţările căzute sub dominaţia sa^®? Note. 1. Buletinul Oficial, nr. 52, 10 iunie 1950, Decretul nr. 151/1950, Oficiul pentru Cadastru şi Organizarea teritoriului-Sălai (O.C.O.T.), Biroul Fond Funciar. 2. Mecanismul “reacţiei în lanţ”, la constituirea întovărăşirilor agricole, ne-a fost descris de către Man Pompiliu, fost funcţionar la O.C.O.T. Sălaj. Spre exemplu, în satul Bădăcin, după constituirea unei întovărăşiri, prin participarea exclusivă numai a unor ţărani săraci, a urmat comasarea pământurilor, întovărăşirea primind cele mai bune pământuri. Ţăranilor care refuzând înscrierea în întovărăşire le-au fost luate pământurile, li s-a dat în schimb o zonă de vâlcele şi alunecări de teren, cu pământuri imposibil de lucrat, în satul Sălăjeni. Pentru a merge de la Bădăcin până la Sălăjeni îşi trebuia aproape o zi. în aceste condiţii, ţăranii au cedat şi treptat s-au înscris în întovărăşire. Acelaşi mecanism se constată la nivel naţional. Numai în 1953, au apărut în România 11.400 de întovărăşiri. Ele au constituit nucleul viitoarelor G.A.C.. înscrierea în întovărăşiri era relativ simplă deoarece ţăranul îşi păstra uneltele sale şi proprietatea asupra pământului. Cf. Cimisia pentru cercetarea abuzurilor, camera Deputaţilor, Dosarul Colectivizării Agriculturii în România, 1949-1962, Bucureşti, 1992. 3. Arhivele O.C.O.T. Sălaj, Dosarul Letca, 1953. 4. Arhivele O.C.O.T. Sălaj, Dosarul Cristolţ, 1953. 5. Arhivele O.C.O.T. Sălaj, Dosarul Surduc, 1953. 6 Arhivele O.C.O.T. Sălaj, DosaruILetca, 1953. 7. Arhivele O.C.O.T. Sălaj, Dosarul Creaca, 1953. 8. Buletinul Oficial, anul VIII, nr. 10/30 martie 1959, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 9. Dosarul raionului Zalău, 1959, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 10. Dosarul Cristolţel, Decretul 115/1959, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 11. Dosarul Letca, 1959, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 12. Dosarul Buciumi, 1959, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 13. Dosarul “Circulare”, 1959 - 1961, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 14. Dosarul “Circulare”, 1959 - 1961, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 15. Dosarul “Circulare”, 1959 - 1961, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 16. Dosarul Cizer, 115/1959, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 17. Dosarul “Circulare", 1959 - 1961, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 18. Dosarul “Situaţia constituirii G.A.C. în raionul Jibou”, 1952, Arh. O.C.O.T. Sălaj. 19. Dosarul “Situaţia constituirii G.A.C. în raionul Jibou”, 1952, Arh. O.C.O.T. Sălaj.-238-
